Vot decisiv pentru România la ONU: competiție cu Estonia pentru un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Emoții după ce guvernul a iritat țările arabe cu mutarea ambasadei la Ierusalim

Adunarea Generală a ONU alege azi prin vot secret cinci noi membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate, iar România se luptă cu Estonia pentru un mandat de doi ani rezervat Europei de Est. Șansele României de a câștiga votul au fost afectate de încercările guvernului Dăncilă de a muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, intenție dezavuată public de unele state arabe.

Consiliul de Securitate, care are 15 membri, este cel mai puternic organ din sistemul Naţiunilor Unite şi este singurul organism mondial care poate autoriza un război. Consiliul este format din cinci membri permanenţi cu drept de veto – Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie. Alţi zece membri au mandate de doi ani, după a căror expirare sunt înlocuiţi de ţări din aceeaşi regiune geografică, potrivit Agerpres.

Din 2020, devin disponibile cinci locuri – două pentru Africa, deţinute în prezent de Cote D’Ivoire şi Guineea Ecuatorială, unul pentru regiunea Asia-Pacific, deţinut de Kuweit, unul pentru America Latină şi Caraibe, deţinut de Peru, şi unul pentru Europa de est, deţinut de Polonia.

Pentru a fi aleasă în Consiliul de Securitate al ONU, o ţară trebuie să obţină sprijinul a două treimi din membrii Adunării Generale, adică cel puţin 129 de voturi din partea celor 193 de state membre cu drept de vot ale Naţiunilor Unite. Frecvent se întâmplă însă ca regiunile să decidă în cercul lor ce ţară să susţină pentru ocuparea locului vacantat, eludând astfel un proces electoral concurenţial. De fapt, astfel se întâmplă la actualele alegeri de la ONU în toate regiunile cu excepţia Europei de est: Nigeria şi Tunisia concurează pentru cele două locuri ale Africii, Vietnamul pentru cel al Asiei şi insulele Grenadine pentru locul regiunii America Latină/Caraibe, arată o analiză Agerpres.

Singurele alegeri unde există o concurenţă sunt cele pentru Europa de est, unde Estonia şi România concurează pentru locul ce urmează să fie lăsat liber de Polonia, în Grupul Est-European. Conform regulamentelor în vigoare ale Adunării Generale, un membru nepermanent nu poate avea două mandate consecutive.

Deşi nu au drept de veto, cei zece membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate au putere şi influenţă, în primul rând pentru că mare parte din activitatea Consiliului de Securitate al ONU se desfăşoară prin consens. Atunci când este nevoie de consens, un singur membru, fie şi o ţară mică, poate exercita o influenţă considerabilă asupra rezultatului dezbaterii de pe agendă. Totodată, pentru a fi adoptată, orice rezoluţie a Consiliului de Securitate are nevoie de cel puţin nouă voturi favorabile (şi niciun veto), aşa încât membrii nepermanenţi au posibilitatea de a bloca acţiunile Consiliului. În 2018, de exemplu, patru rezoluţii propuse de un membru permanent nu au reuşit să strângă cele nouă voturi favorabile necesare.

România, care concurează cu Estonia pentru locul de membru nepermanent deţinut actualmente de Polonia, a mai ocupat de patru ori această poziţie, în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005.

Reamintim că atât Liviu Dragnea, cât și Viorica Dăncilă au militat activ pentru mutarea ambasadei României la Ierusalim, dar președintele Klaus Iohannis, care are cuvântul decisiv în politica externă, a refuzat să dea curs inițiativei.

În 25 martie, Regele Iordaniei, Abdulah al II-lea, și-a anulat în ultimul moment vizita oficială la București, în semn de protest față de declarațiile făcute de premierul Dăncilă în SUA, unde a anunțat că va muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.