Wall Street Journal: Cum e influențat Occidentul de propaganda Chinei

Analiză publicată în The Wall Street Journal de Seth D. Kaplan (profesor de relații internaționale la Johns Hopkins University; consultant al Băncii Mondiale, USAID, Departamentului de Stat al SUA și OCDE; a trăit șapte ani în China), preluată de Rador:

Milioane de oameni de pe întreaga planetă se bazează acum pe megafoanele Beijingului în calitate de sursă principală de știri.

Mașinăria de propagandă a Partidului Comunist Chinez (PCC) a avut un an aglomerat. Cu două săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina președinții Xi Jinping și Vladimir Putin au proclamat o prietenie „fără limite” între țările lor. De atunci, presa chineză de stat muncește peste program pentru a repeta minciunile Kremlinului despre conflict. Mai puțin cunoscută – dar cu precădere îngrijorătoare – este măsura în care ei au avut succes în privința răspândirii dezinformării lor în SUA.

Mulțumită eforturilor depuse de un deceniu de PCC, milioane de cetățeni americani vorbitori de chineză se bazează pe magafoanele Beijingului în calitate de sursă principală de știri. SinoVision, o televiziune în limba chineză, și Qiaobao, unul dintre cele mai mari ziare în limba chineză din SUA, sunt subsidiare ale Asian Culture and Media Group, o ramură a guvernului chinez. Personalul ambelor organe de presă e format la China News Service [agenție de presă a statului chinez specializată pe diaspora, a doua că mărime după Xinhua – n.trad.], de unde e trimis frecvent în SUA în scopuri propagandistice. Odată ajunși acolo, majoritatea articolelor pe care le publică despre China, relațiile sino-americane, Taiwan, Hong Kong și alte subiecte legate de acestea sunt preluate din presa de stat, cum sunt Xinhua și People’s Daily.

Alte organe de presă – cum sunt Sing Tao Newspaper Group și site-ul de știri Duowei – sunt controlate de afaceriști cu legături strânse cu PCC și organizația lui de influență, Frontul Unit. The World Journal, cândva cel mai important ziar chinez din SUA, a adoptat o atitudine mai favorabilă Beijingului în urma stimulentelor și presiunilor financiare. Televiziunile prin cablu, o sursă principală de informare pentru familiile americanilor de origine chineză, nu sunt cu nimic mai obiective, piața lor fiind dominată de China Central Television și Phoenix TV din Hong Kong, un canal pro-Beijing.

Represiunea Beijingului din Hong Kong a avut și efectul de a-i cimenta controlul asupra informației. Teritoriul avea cândva un peisaj media dinamic cu mulți consumatori externi – în special vorbitori de cantoneză -, însă vocile independente, cum era Apple Daily, au fost fie închise, fie compromise. Au avut loc percheziții în redacții, iar unii jurnaliști au fost arestați ori forțați să nu mai profeseze.

Legăturile profunde cu PCC fac ca publicațiile în limba chineză să reitereze argumentele Kremlinului în privința războiului din Ucraina. Titlurile din Qiaobao sunt adesea preluate cuvânt cu cuvânt de la Xinhua, cum ar fi de exemplu etichetarea războiului drept „situația Rusia-Ucraina”. La începutul războiului același ziar trâmbița teoria falsă a Kremlinului cum că SUA finanțaseră laboratoare de arme biologice în Ucraina.

Nu încape îndoială că aceste minciuni s-au răspândit și din cauza WeChat, o rețea socială și serviciu de mesagerie cu sediul în China care are 19 milioane de utilizatori zilnici în SUA. Popularitatea și funcționalitatea – utilizatorii pot face și cumpărături din ea, pot citi știri sau pot lansa apeluri telefonice – ei o fac inestimabilă pentru eforturile PCC de a influența politica americană. Departamentul de Comerț al SUA a invocat temeri legate de securitatea națională în 2020, când a încercat să obțină interzicerea aplicației în magazinele virtuale de software din SUA, însă acțiunea a fost blocată de un judecător federal. Ulterior administrația Biden a revocat interdicția și a dispus evaluarea securității aplicației, dar se pare că evaluarea privește mai degrabă protecția datelor personale ale utilizatorilor americani și mai puțin limitarea propagandei și cenzurii Beijingului.

PCC se folosește cu succes de WeChat și în alte părți. În Australia, Beijingul a limitat accesul utilizatorilor la știri defavorabile pentru PCC – în special la cele privind acțiunile recente ale Australiei pentru limitarea influenței chineze asupra Insulelor Solomon. În Canada, Kenny Chiu, un opozant al Beijingului, a fost vizat de acțiuni de dezinformare pe WeChat în cursul campaniei lui de realegere din 2021, după ce propusese un registru public pentru monitorizarea influenței externe. Multe dintre atacuri au provenit de la HuayiNet, o companie având legături strânse cu guvernul chinez, care oferă sumare zilnice de știri vizând diaspora chineză. În săptămânile de dinaintea alegerilor printre acele știri au apărut și articole care susțineau că propunerea lui Chiu va duce la o oprimare și monitorizare generalizată a comunității chineze. Iar la acel scrutin la care tendințele de vot naționale s-au menținut aproape neschimbate, Chiu a pierdut realegerea, la o diferență de peste 15% față de precedentele alegeri.

Deși există câteva publicații care se mențin în afara controlului PCC, cum sunt Epoch Times, Hope Radio și New Tang Dynasty TV, audiența lor nici nu se compară cu cea a surselor de știri mai mari. Alte publicații mici, independente, cum e HongKonger Station, operează cu resurse limitate. The Wall Street Journal și New York Times au și site-uri în limba chineză, însă accesul la conținutul lor e limitat, fiind contra cost. Însă PCC încearcă să le influențeze și pe acestea, deși indirect. Au fost mai multe cazuri în care Beijingul a arestat rude ale jurnaliștilor de la publicații care critică PCC.

Washingtonul trebuie să ia măsuri pentru ca americanii vorbitori de chineză să aibă acces la presa liberă în cursul viitoarelor alegeri generale, dar și după aceea. Guvernul american ar trebui să le impună entităților să-și dezvăluie proprietarii reali și relațiile financiare cu orice fel de organizație legată de China ori de Frontul Unit – și să insiste ca acelea care sunt aflate sub influența PCC să fie ori vândute, ori desființate. SUA ar trebui totodată să subvenționeze alternativele independente și conținuturile preluate de la publicații precum Radio Free Asia, China Digital Times și BBC Chinese.

Departamentul Securității Interne trebuie să expună public riscurile unor rețele sociale precum WeChat, folosite pentru a răspândi o influență malignă. Departamentul ar trebui să propună și ulterior să aplice măsuri legislative care să le oblige să respecte normele americane privind libera exprimare și dreptul la intimitate. Iar dacă nu se vor conforma, guvernul ar trebui să le interzică pe piața americană. Chiar dacă administrația Biden a stabilit un set de reguli urmărind ca produsele de informare și comunicare precum WeChat să nu prezinte riscuri de securitate, nu e clar dacă a fost demarată sau nu o investigație pentru evaluarea lor.

PCC influențează informația consumată de milioane de americani vorbitori de chineză. În cazul în care campania propagandistică a Beijingului va continua nestingherită, toți americanii vor avea de suferit. (Traducere: Andrei Suba)