Washington Post: Fără nicio cale de ieşire dintr-un război care merge tot mai prost, opţiunile pe care le are Zelenski arată şi mai rău

În timp ce Rusia îşi intensifică atacurile aeriene şi avansează din nou pe câmpul de luptă din Ucraina, la mai bine de doi ani de la invazia sa sângeroasă, nu se întrevede un sfârşit al luptelor, iar opţiunile preşedintelui Volodimir Zelenski cu privire la ce să facă în continuare – şi cu atât mai puţin cum să câştige războiul – variază de la rău la mai rău, scrie The Washington Post (WAPO), transmite News.ro.

Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta nimic mai puţin decât recuperarea întregului său teritoriu, inclusiv a teritoriilor pe care Rusia le controlează din 2014. Dar, având în vedere că liniile de luptă s-au schimbat puţin în ultimul an, recucerirea militară a zonelor din estul şi sudul Ucrainei pe care Rusia le ocupă acum – aproximativ 20% din ţară – pare din ce în ce mai puţin probabilă.

Negocierea cu liderul rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului – lucru pe care Zelenski l-a respins cât timp trupele ruseşti rămân pe teritoriul ucrainean – este toxică din punct de vedere politic. Opinia publică ucraineană se opune enorm de mult renunţării la teritorii, iar Putin nu s-a arătat dispus să accepte nimic în afară de capitularea Ucrainei în faţa cererilor sale.

Statu quo-ul este îngrozitor, în condiţiile în care lupta se află acum într-un impas, iar ucrainenii mor zilnic pe câmpul de luptă. Dar o încetare a focului este, de asemenea, un eşec, spun ucrainenii, pentru că le-ar da ruşilor doar timp să-şi refacă forţele.

Oficialii ucraineni şi occidentali consideră că Zelenski se află, în bună măsură, într-o situaţie de blocaj. Ajutorul din partea Statelor Unite, cel mai important susţinător militar al Ucrainei, este blocat de luni de zile de republicanii din Congres. Avioanele de luptă moderne aprobate anterior – F-16, fabricate în SUA – sunt aşteptate să intre în luptă mai târziu în acest an – dar în cantitate limitată, ceea ce înseamnă că nu vor schimba situaţia. Ţările NATO dau dovadă în continuare de reţinere în ceea ce priveşte asistenţa lor, fapt evidenţiat de recenta agitaţie după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că statele europene nu ar trebui să excludă trimiterea de trupe, notează WAPO.

ZELENSKI, ÎNTR-O SITUAŢIE FĂRĂ IEŞIRE

„Cum va ieşi Zelenski din această situaţie? Habar nu am”, a declarat un deputat ucrainean care, la fel ca alţi oficiali şi diplomaţi intervievaţi de cotidianul american, a vorbit sub protecţia anonimatului. „Şi, bineînţeles, mă îngrijorează”, adaugă deputatul.

Cel mai dificil pentru Zelenski va fi gestionarea aşteptărilor propriei sale ţări. Sprijinul pentru el în rândul ucrainenilor rămâne ridicat, dar după doi ani de război şi pierderi abrupte, „solidaritatea se destramă”, a declarat un diplomat occidental de la Kiev.

Tîmofi Mîlovanov, profesor la Şcoala de Economie din Kiev şi fost ministru, a declarat că războiul ar putea să se prelungească mulţi ani. „Este un gând neplăcut, dar când unii spun că ar putea dura zeci de ani, nimeni nu contestă acest lucru”, a declarat Mîlovanov.

Acesta ar fi trebuit să fie un an electoral pentru Zelenski, dar Constituţia Ucrainei interzice alegerile în timpul legii marţiale, iar unii oficiali de aici se tem că Rusia va încerca să îl prezinte pe Zelenski ca pe un conducător ilegitim odată ce acesta va avea un mandat mai lung decât mandatul său ales de cinci ani.

Zelenski va trebui, de asemenea, să îşi respecte propria promisiune – pe care o reafirmă în mod regulat – de a readuce Ucraina la graniţele sale din 1991, inclusiv Crimeea, peninsula ucraineană pe care Rusia a invadat-o ilegal şi a revendicat-o ca fiind a sa acum 10 ani.

„Oamenii inteligenţi ştiu că nu este realist”, a declarat deputatul ucrainean, adăugând: Liderii politici „trebuie să ajusteze această retorică la un moment dat”.”

KIEVUL SE AŞTEAPTĂ SĂ RĂMÂNĂ FĂRĂ AJUTOR DIN PARTEA SUA

Pesimismul cu privire la şansele Ucrainei pe câmpul de luptă a crescut în ultimele luni, pe măsură ce forţele ruseşti au recâştigat iniţiativa pe câmpul de luptă, în mare parte din cauza faptului că ucrainenii duc lipsă de trupe şi muniţie.

Ucraina se bazează pe partenerii săi occidentali pentru arme, dar un pachet de securitate de 60 de miliarde de dolari din partea Statelor Unite este blocat în Congres de şase luni. Între timp, guvernul ucrainean se străduieşte să rezolve problema lipsei de personal, în timp ce măsurile de mobilizare a mai multor soldaţi au divizat societatea.

Kievul se pregăteşte acum pentru posibilitatea ca ajutorul din partea Statelor Unite să fie tăiat. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a declarat recent că pachetul ar putea fi supus la vot săptămâna viitoare, dar se aşteaptă ca acesta să fie supus unor revizuiri, cum ar fi, poate, acordarea banilor sub formă de împrumut, ceea ce s-ar adăuga la datoria deja uriaşă a Ucrainei.

Chiar dacă ajutorul este aprobat în curând, întârzierea a trimis un semnal clar că asistenţa viitoare nu este garantată, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale din SUA din acest an.

De asemenea, oficialii se tem că Europa nu are capacitatea de producţie pentru a compensa un deficit al SUA, în special în ceea ce priveşte muniţia de artilerie şi de apărare aeriană – cele mai mari nevoi ale Ucrainei.

Zelenski a declarat că Ucraina prioritizează producţia internă, dar până acum realizează doar o mică parte din nevoile sale, în timp ce forţele ruseşti trag acum de şase ori mai mult decât ucrainenii de-a lungul liniei de front.

„VA FI ŞI MAI RĂU”

„Uitaţi, am rămas fără muniţie deja de jumătate de an. Cel puţin nu suficientă”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt. „Ei bine, va fi mai rău. Şi ce dacă? Ce alte opţiuni există? Dacă partenerii care au promis să ne dea muniţie nu ne-o dau, bineînţeles că situaţia se înrăutăţeşte. Dar imaginea SUA se va înrăutăţi în lume”, a avertizat el.

În urmă cu un an, starea de spirit de la Kiev era prudent optimistă, în timp ce Ucraina pregătea o contraofensivă de amploare cu tancuri moderne şi vehicule de luptă proaspăt furnizate de partenerii occidentali. Dar acel asalt nu a reuşit să obţină câştiguri semnificative, iar noile arme nu s-au dovedit a fi decisive.

Loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei care vizează infrastructura militară şi logistica, cum ar fi depozitele de petrol, s-au intensificat, dar forţele Kievului sunt încă sub presiune de-a lungul liniei frontului şi în ultima vreme au fost împinse înapoi.

Ucrainenii s-au resemnat la gândul că va fi un război lung. Unii luptă încă din 2014, când Rusia a alimentat pentru prima dată conflictul în estul Ucrainei.

„Ucraina nu are puterea de a întreprinde o nouă ofensivă”, a declarat un ambasador occidental. „Există două scenarii. Un scenariu este ca ei să primească sprijin pentru a menţine liniile defensive. Al doilea este că nu există suficient sprijin şi Ucraina se va apăra oricum, cu disperare şi cu mai puţini oameni”, a rezumat ambasadorul.

Dacă Kievul se va confrunta anul acesta cu forţele ruseşti cu un sprijin inadecvat, a mai avertizat diplomautl, se vor înregistra mai multe victime şi pierderi teritoriale, ceea ce va pune Ucraina pe picior greşit.

MOBILIZAREA, SURSĂ DE TENSIUNE. CE VA FI ÎN 2025?

Ucraina şi partenerii săi trebuie să se pregătească pentru 2025 ca fiind „un alt an de război, nu de negocieri de pace”, spune ambasadorul. „Dacă (Occidentul) doreşte pace, nu ar trebui să răspundă doar la nevoile actuale ale Ucrainei, ci să folosească anul 2024 pentru a oferi Ucrainei tot ce este necesar pentru a intra în modul ofensiv şi a obţine câştiguri substanţiale în 2025”, a explicat diplomatul.

Dar Ucraina trebuie să satisfacă unele nevoi pe cont propriu. Comandanţii de teren au raportat un deficit de trupe de-a lungul liniei de front, în special infanteria care este desfăşurată în poziţiile cele mai avansate. Comandanţii militari au făcut presiuni pentru o mobilizare pe scară largă, dar Zelenski şi-a exprimat îndoiala, chiar dacă Kievul spune că Moscova plănuieşte să înroleze încă 300.000 de soldaţi.

Zelenski a semnat recent o lege care a redus vârsta minimă de încorporare în Ucraina la 25 de ani, dar a declarat că mobilizarea a aproximativ 500.000 de soldaţi în plus, aşa cum a sugerat fostul comandant-şef al Ucrainei, Valeri Zalujni, nu se va întâmpla. Generalul colonel Oleksandr Sîrskî, noul şef al armatei, a declarat că numărul de 500.000 a fost „redusă semnificativ” în urma unui audit de personal. Între timp, un proiect de lege aflat în parlament pentru a lărgi parametrii celor care pot fi înrolaţi a suferit mii de amendamente.

Un al doilea diplomat occidental de la Kiev a declarat că administraţia lui Zelenski şi parlamentul ucrainean joacă „ping-pong politic” în privinţa mobilizării, deoarece aceasta este o măsură nepopulară. În timp ce mii de oameni s-au oferit voluntari pentru a lupta la începutul războiului, puţini dintre cei care nu s-au înrolat deja vor să o mai facă acum. „Nimeni nu vrea să poarte cu adevărat responsabilitatea în acest moment”, a declarat diplomatul. „Dar va trebui să fie făcută (mobilizarea)”, a spus diplomatul. „Adică, nu se poate continua aşa. Aud despre oameni care sunt pe front şi care pur şi simplu nu mai pot suporta. Şi apoi, când se întorc aici în permisie şi văd toţi aceşti tineri care ar putea fi acolo… Aşa că apar şi tensiuni sociale în jurul acestui lucru”, a explicat diplomatul.

ECONOMIE ÎN DERIVĂ. CÂT MAI REZISTĂ UCRAINA?

O mobilizare pe scară largă ar ridica, de asemenea, provocări economice. Banii pentru salariile soldaţilor nu pot proveni direct din ajutorul extern, iar unele industrii se confruntă deja cu lipsa forţei de muncă. Economia ucraineană se află sub presiune din cauza atacurilor repetate cu rachete şi drone care vizează infrastructura energetică, care sperie, de asemenea, investiţiile străine în afaceri.

Aşadar, cât timp poate rezista Ucraina să fie în război? Parlamentarul ucrainean a declarat că ţara nu va supravieţui unui statu quo-ului încă 10 ani. Alţii, însă, cred că lupta ar putea dura şi mai mult.

„Nimeni nu va ceda teritoriu, dar oamenii înţeleg că recuperarea acestuia ar putea dura mult timp”, a declarat Mîlovanov, profesorul de economie. „Ce formă poate lua acest lucru? Opiniile diferă aici. Un război lung cu o victorie în cele din urmă? O prăbuşire bruscă în structura de putere rusă? O contraofensivă de succes? Dar asta necesită un tip de sprijin foarte diferit de cel pe care îl are acum Ucraina”, punctează profesorul.

„Toată lumea vrea soluţii rapide, dar toată lumea a ajuns să înţeleagă că nu vor fi soluţii rapide”, .rezumă un oficial ucrainean de rang înalt.