Washingtonul şi Bagdadul vor continua să lucreze la retragerea coaliţiei internaţionale antijihadiste din Irak

Preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul irakian Mohamed Shia al-Sudani au declarat luni că vor continua să lucreze la retragerea din Irak a coaliţiei antijihadiste conduse de SUA, informează marţi AFP, transmite Agerpres.

Întrevederea lor la Casa Albă s-a desfăşurat într-un context de tensiuni în creştere în Orientul Mijlociu, după ce Iranul, stat vecin şi apropiat al regimului irakian, a lansat la sfârşitul săptămânii trecute un atac aerian fără precedent împotriva Israelului, aliat important al SUA.

Joe Biden şi Mohamed Shia al-Sudani au discutat despre „evoluţia naturală” a coaliţiei, „în lumina progreselor semnificative ce au fost realizate în zece ani” în faţa jihadiştilor, au declarat ei într-un comunicat comun.

Totodată, cei doi oficiali au subliniat necesitatea de a examina numeroase probleme, precum ameninţarea persistentă din partea grupării jihadiste Stat Islamic (SI), sprijinul pentru fragilul guvern irakian şi întărirea forţelor de securitate la faţa locului.

„Cei doi lideri au afirmat că vor examina aceşti factori pentru a determina când şi cum se va încheia misiunea coaliţiei internaţionale în Irak”, se subliniază în comunicat.

Obiectivul discuţiilor este de a ajunge la un acord bilateral care să permită menţinerea unor trupe americane în Irak.

Circa 2.500 de soldaţi americani sunt desfăşuraţi în Irak şi 900 în Siria, în cadrul acestei coaliţii.

Bagdadul a reluat în februarie negocierile cu Washingtonul asupra viitorului coaliţiei. Procesul a fost aproape imediat suspendat după ce, pe 28 ianuarie, un atac cu dronă a ucis trei soldaţi americani în plin deşert iordanian, la frontiera cu Siria.

Vizita lui Mohamed Shia al-Souani la Washington, prima după ce şi-a preluat funcţia în 2022, survine în toiul tensiunilor în Orientul Mijlociu, odată cu declanşarea pe 7 octombrie 2023 a războiului dintre Israel şi mişcarea palestiniană islamistă Hamas care a provocat o catastrofă umanitară în Fâşia Gaza.

Forţele americane care îşi au baza lângă oraşul Erbil, în nordul Irakului, au participat la apărarea antiaeriană a Israelului în faţa atacului iranian, utilizând o baterie de rachete Patriot pentru a doborî o rachetă balistică.

Teheranul susţine că a acţionat ca ripostă la atacul sângeros imputat Israelului şi care a vizat consulatul iranian de la Damasc, pe 1 aprilie.

Joe Biden a declarat luni că nu doreşte o conflagraţie regională, în timp ce prim-ministrul irakian a îndemnat toate părţile implicate la reţinere.

De la mijlocul lui octombrie, în solidaritate cu palestinienii din Gaza, grupări pro-Iran au întreprins zeci de atacuri împotriva trupelor americane în Irak şi în Siria. Ca represalii, Washingtonul a întreprins la rândul său bombardamente împotriva acestor facţiuni.

În scopul detensionării, Irakul şi SUA au lansat negocieri la sfârşitul lui ianuarie, pentru a discuta despre viitorul coaliţiei antijihadiste înfiinţată în 2014 pentru a lupta împotriva Stat Islamic.