World Vision avertizează asupra mesajelor anti-refugiați răspândite pe rețele sociale în România, Polonia și Moldova

Refugiații ucraineni riscă să devină victime ale tensiunilor în creștere și ale campaniilor de dezinformare din țările gazdă, avertizează un raport publicat de World Vision și citat de The Guardian.

Informații false care exagerează ajutoarele pe care le primesc refugiații în comparație cu populația locală, precum și asocierea refugiaților cu infracțiuni violente și extremism politic, ar putea provoca o ruptură a relațiilor cu comunitățile locale, a declarat organizația caritabilă World Vision.

În raportul său, „Warm Welcomes, Lurking Tensions„, organizația umanitară a afirmat că mesajele anti-refugiați se răspândesc deja pe rețelele de socializare și în „mass-media de nișă” din țările vecine.

Aproximativ 8,8 milioane de persoane, în principal femei, copii și bătrâni, au părăsit Ucraina de la începutul invaziei rusești, în 24 februarie, mulți dintre ei îndreptându-se spre țări de frontieră precum România, Republica Moldova și Polonia.

„Mesaje care ar putea alimenta tensiunile anti-refugiați sunt deja răspândite în România, Moldova, Polonia și în întreaga Europă Centrală și de Est”, se arată în raport. „Deși nu reprezintă încă o problemă majoră, încep să apară tensiuni în unele țări gazdă”.

„Copiii se pot confrunta cu riscuri precum abuzul verbal și fizic între refugiați și comunitățile gazdă, traficul de persoane și altele încă din februarie 2023. Comunitatea internațională trebuie să acționeze acum pentru a preveni deteriorarea situației la niveluri periculoase precum în Liban și Bangladesh.”

Autorul principal al raportului, Charles Lawley, consilier principal pentru advocacy, politici și angajament extern la World Vision, a declarat că aceste campanii de dezinformare vor schimba atitudinile dacă se va permite ca raportările eronate să continue fără a fi contestate.

„În timp ce campaniile de dezinformare au fost, până acum, în mare parte nereușite, deoarece solidaritatea cu refugiații din partea comunității gazdă rămâne puternică, dacă nu este controlată, aceasta va continua să agraveze resentimentele față de refugiați, care, după cum vedem, încep să se materializeze.

În contexte precum Libanul, care are un număr considerabil de refugiați sirieni, și Bangladesh, unde se află cei mai mulți refugiați Rohingya din Myanmar, dezinformarea a rămas în mare parte necontrolată și a devenit mainstream, ceea ce a sporit tensiunile extrem de mari din aceste contexte”, potrivit sursei citate.

Falsurile care se răspândesc despre refugiații ucraineni includ exagerarea sprijinului financiar pe care aceștia îl pot accesa și afirmații incorecte privind activități antisociale sau ilegale. Au existat, de asemenea, rapoarte nefondate despre copii locali care au fost dați afară din spitale și înlocuiți cu copii din Ucraina, a spus Lawley.

„Studiile noastre de caz arată un model pe care afluxul de refugiați din Ucraina îl urmează în mare parte”, a adăugat el, precizând că răspunsul inițial al comunității gazdă a fost „solidar și ospitalier”. Dar, după o perioadă de șase până la 12 luni, primirea călduroasă a început să se răcească.

„Nu există motive evidente pentru care contexte precum Moldova și România, de exemplu, să fie exceptate. Dacă luăm în considerare modul în care criza globală a costului vieții are un impact asupra tuturor, am susține că ne așteptăm ca tensiunile să se dezvolte în curând dacă nu se iau măsuri.”

Moldova, în special, a resimțit tensiunea de la izbucnirea războiului din Ucraina vecină. Cea mai săracă țară din Europa a găzduit aproximativ 100.000 de refugiați, cei mai mulți pe cap de locuitor din Europa.

Cifrele sunt echivalente cu aproximativ 5% din populație, într-o țară în care inflația este de 27%, iar dependența aproape totală a țării de Rusia și Belarus pentru gaze a dus la o criză a combustibililor.

Raportul stabilește o serie de recomandări necesare pentru a se asigura că refugiații ucraineni nu vor avea aceeași soartă ca și alții, cum ar fi sirienii care au fost strămutați în Liban după izbucnirea războiului civil în 2011.

Infrastructura locală ar trebui îmbunătățită pentru toate comunitățile, ar trebui încurajate campaniile de comunicare care promovează coexistența și educația cu privire la refugiați, precum și oportunitățile pentru comunitățile gazdă și refugiații ucraineni, se arată în raport.

„Există multe învățăminte valoroase pe care atât guvernele, cât și cei care intervin în domeniul umanitar în țările care găzduiesc un număr mare de refugiați din Ucraina le pot lua din Liban, Chile, Bangladesh, Kenya și Uganda”, se arată în raport.

„Suferința provocată de strămutarea bruscă nu ar trebui să fie agravată de confruntarea cu negativismul comunităților care îi găzduiesc”.

„Dacă refugiații din locuri precum Polonia, la fel ca și refugiații din Uganda, sunt capabili să se stabilească imediat, să accepte un loc de muncă, să aibă acces la beneficii publice precum asistența medicală și educația și pot începe propriile afaceri, atunci acest lucru are un impact semnificativ asupra coeziunii sociale.”