WSJ: Macron le-a spus lui Biden și Scholz că nu ar fi nevoie de implicarea NATO dacă Rusia ar ataca trupe franceze în Ucraina / Ambiguitatea strategică, noua abordare a liderului francez – analiză

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut convorbiri confidențiale cu președintele Biden și cu cancelarul german Olaf Scholz în luna februarie pentru a pune bazele unui summit la Paris care, spera el, va zdruncina strategia Occidentului în războiul din Ucraina, relatează Wall Street Journal (WSJ).

Aliații occidentali – le-a spus Macron fiecărui lider, potrivit unor oficiali – ar trebui să adopte o poziție de ambiguitate strategică față de Rusia care să lase toate opțiunile militare pe masă.

Ideea a reprezentat o ruptură radicală față de poziția pe care administrația Biden o menținuse de la începutul războiului. Abordarea Washingtonului a fost calibrată pentru a evita acțiunile care ar putea provoca Moscova și escalada conflictul. Macron, în schimb, a vrut să înceteze să mai transmită limitele angajamentului occidental – ceea ce se numesc „liniile roșii” ale Occidentului – și, în schimb, să țină Kremlinul în suspans.

Biden a pus sub semnul întrebării necesitatea unei schimbări de strategie, au declarat oficialii, pe fondul temerilor că aceasta ar putea duce la o escaladare. Scholz s-a opus, de asemenea, ideii, spunând că riscă să divizeze aliații și să facă din țările NATO o parte a conflictului.

Când a avut loc summitul din februarie, liderul francez a întâmpinat noi obiecții din partea lui Scholz și a altora – SUA l-au trimis pe James O’Brien, secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice – cu privire la insistențele sale pentru o nouă abordare.

Cu toate acestea, la finalul evenimentului, Macron și-a uimit aliații spunând într-o conferință de presă că nicio opțiune militară nu ar trebui exclusă, chiar și desfășurarea de trupe din țările NATO.

Sfidarea lui Macron a cimentat metamorfoza sa de la unul dintre porumbeii timpurii ai războiului la șoimul său principal. Președintele francez a fost un susținător al dialogului cu președintele rus Vladimir Putin la începutul conflictului, avertizând că aliații „nu trebuie să umilească Rusia”.

În ultimul an, însă, Macron a început să împingă limitele până unde este dispus Occidentul să meargă în confruntarea cu Moscova. El a fost un susținător timpuriu al aderării Ucrainei la NATO, precum și la Uniunea Europeană. De asemenea, el a fost în centrul unei valuri de diplomație care vizează consolidarea ajutorului militar pentru Ucraina, alăturându-se Marii Britanii în trimiterea de rachete de croazieră puternice către Kiev.

În spatele scenei, oficialii francezi au subliniat că Macron nu urmărește să trimită trupe în Ucraina pentru luptă. Mai degrabă, oficialii francezi au sugerat țărilor NATO să ia în considerare desfășurarea de personal acolo pentru a instrui trupele și a curăța câmpurile minate.

Biden și alți oficiali americani au exclus în mod repetat trimiterea de trupe americane în Ucraina, inclusiv în discursul președintelui privind starea Uniunii din 7 martie.

Pentru Macron, războiul din Ucraina a devenit un test acid al capacității Europei de a supraviețui într-o lume în care garanțiile de securitate ale SUA nu mai sunt etanșe.

Liderul francez este de mult timp îngrijorat că țările europene riscă să se transforme în simpli vasali ai unor superputeri precum SUA și China dacă continentul nu își dezvoltă capacitățile militare. Aliații au luat adesea în derâdere această poziție, considerând-o o încercare greșită a lui Macron de a-l canaliza pe Charles de Gaulle, liderul de după cel de-al Doilea Război Mondial cu o legendară tendință independentă.

Acum, Macron atrage atenția asupra a ceea ce mulți oficiali europeni se tem în privat: faptul că decenii de legături de securitate transatlantice riscă să se destrame. Secretarul de stat Antony Blinken a sosit marți la Paris pentru discuții cu Macron și va merge la Bruxelles pentru a se întâlni cu alți aliați NATO, marcând cea de-a 75-a aniversare a alianței.

În contextul în care Donald Trump este pe cale să obțină nominalizarea republicană înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie, oficialii europeni se tem că SUA se îndreaptă spre izolaționism. Continentul s-a obișnuit cu dividendele păcii de după Războiul Rece și cu modelele sociale generoase pe care le-a generat. Guvernele au făcut puțin pentru a-și pregăti cetățenii pentru sacrificiile unei economii de război.

În ultimele săptămâni, Macron a început să folosească o retorică sumbră pentru a pregăti publicul francez pentru posibilitatea unei confruntări mai directe cu Moscova, avertizând că, dacă Ucraina cade, atunci o serie de țări din Europa Centrală și de Est vor fi următoarele. La jumătatea lunii martie, fotograful său oficial a publicat fotografii alb-negru cu șeful statului în mănuși de box, lovind un sac de box cu bicepșii încordați.

„Ce este în joc în Ucraina? Un război care este existențial pentru Europa și pentru Franța”, a declarat Macron în timpul unui interviu televizat la o oră de maximă audiență de la Palatul Élysée. „Pentru că, dacă Rusia ar câștiga, viața francezilor s-ar schimba. Nu vom mai avea securitate în Europa”.

Divizarea aliaților

Cu toate acestea, impulsul lui Macron pentru o schimbare strategică riscă să îi divizeze chiar pe aliații pe care încearcă să îi conducă. Washingtonul, Berlinul și multe alte capitale din Europa de Vest au declarat prompt că nu sunt dispuse să trimită trupe în Ucraina în urma declarațiilor lui Macron din februarie. Liniile roșii pe care Macron a încercat să le învăluie în ambiguitate erau acum pe deplin expuse.

„Ambiguitatea strategică este dezirabilă, dar acum am ajuns la o lipsă de ambiguitate strategică”, a declarat un oficial european de rang înalt.

Kremlinul profită de aceste diviziuni. O notă internă a Kremlinului, consultată de The Wall Street Journal, descrie planurile Moscovei de a lansa o campanie diplomatică și de influență pentru a amplifica disensiunile legate de poziția lui Macron și pentru a slăbi sprijinul public pentru Ucraina. Memorandumul spune că această campanie ar trebui să fie concepută pentru a-l prezenta pe Macron drept un aventurier care ar putea declanșa o confruntare militară între Occident și Rusia.

După ce a absorbit un val inițial de critici, Macron a început să vadă cum sprijinul pentru ideile sale crește în țările europene care se învecinează cu Ucraina și Rusia. La începutul lunii martie, ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că ideea de a plasa forțe NATO în Ucraina „nu este de neconceput”.

Kęstutis Budrys, consilier superior pe probleme de securitate națională al președintelui Lituaniei, a declarat într-un interviu că a susținut impulsul lui Macron de a menține opțiunile militare pe masă. Prin declararea publică a liniilor roșii, a spus Budrys, aliații au semnalat Moscovei informații strategice vitale. Kremlinul poate devansa orice escaladare, a spus el, deoarece știe cum văd aliații conflictul și „ce sunt dispuse să facă sau nu țările”.

Kalev Stoicescu, care prezidează comisia de apărare a parlamentului estonian, a declarat că Occidentul încurajează Rusia prin discutarea în public a liniilor sale roșii, adăugând: „Este un război psihologic”.

La începutul războiului, Macron și-a înstrăinat inițial omologii din Europa de Est, insistând pentru dialog cu Putin. Cu câteva săptămâni înainte de invazia Rusiei, președintele polonez Andrzej Duda l-a avertizat pe Macron că „face aceeași greșeală pe care a făcut-o Chamberlain” înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, încercând să negocieze cu liderul rus.

Macron a făcut naveta între Kiev și Moscova în încercarea de a preveni conflictul, iar odată ce Rusia a invadat, a vorbit în mod regulat la telefon cu Putin încercând să-l convingă să se așeze la masa negocierilor. Macron a permis unei echipe de filmare să documenteze mai multe dintre convorbirile sale telefonice cu liderii, inclusiv una în care Putin închide apelul cu liderul francez pentru ca acesta să meargă să joace hochei pe gheață.

„De fiecare dată când încerci să negociezi cu el, el face ceva mai agresiv”, i-a spus premierul britanic de atunci Boris Johnson lui Macron într-una dintre convorbiri, care a avut loc după ce Putin a recunoscut independența a două regiuni separatiste din Ucraina, ca preludiu la invazia pe scară largă a Rusiei.

„Cred că am avut dreptate să negociem”, i-a răspuns Macron în engleză lui Johnson. Alternativa, a sugerat Macron, a fost trimiterea trupelor pe teren. „Haideți să fim clari cu toții: Niciunul dintre noi nu era pregătit și nu este încă pregătit să meargă în Ucraina și să trimită trupe în Ucraina”, a spus el.

Cu toate acestea, abordarea diplomatică a lui Macron a început să se estompeze pe măsură ce conflictul s-a adâncit. Rusia a desfășurat o campanie brutală de bombardamente și o campanie terestră. Franța a fost lovită de atacuri cibernetice rusești, inclusiv unul asupra unui spital francez. Macron și Putin au încetat să mai vorbească la telefon și au început să își adreseze reciproc în public lovituri dureroase.

În mai 2023, Macron a călătorit la Bratislava, Slovacia, unde a cerut Occidentului să ofere garanții de securitate Ucrainei. Macron, care declarase în mod notoriu că NATO era „în moarte cerebrală” în 2019, a declarat acum că „Putin a zdruncinat [alianța] înapoi cu cel mai rău electroșoc”.

În primăvara anului 2023, Ucraina și-a lansat contraofensiva, dar aliații occidentali au ezitat dacă să trimită Ucrainei arme mai puternice pentru a-și apăra avantajul. Întârzierile le-au dat timp rușilor să construiască apărări mai solide care, în cele din urmă, au zădărnicit contraofensiva.

Franța a rămas în urma SUA și a Germaniei în ceea ce privește furnizarea de arme către Ucraina. Franța a angajat 635 de milioane de euro în ajutor militar în primii doi ani de război, potrivit Institutului Kiel, un think tank german. Această sumă nu se compară cu 17,7 miliarde de euro din partea Germaniei și 42,2 miliarde de euro din partea SUA. Oficialii francezi au declarat că aceste calcule nu țin cont de eficiența armelor pe care Franța le furnizează.

În luna februarie, forțele rusești au respins o contraofensivă ucraineană și au revenit la atac, făcând progrese. Franța a urmat Marea Britanie și Germania în semnarea unui pact bilateral de securitate cu Kievul, care durează un deceniu, Franța promițând un ajutor militar suplimentar de până la 3 miliarde de euro. Pachetul, însă, părea să fie prea puțin, prea târziu.

Câteva zile mai târziu, Avdiivka a căzut. A fost pentru prima dată în ultimele luni când forțele rusești au capturat un oraș ucrainean.

Un plan care s-a întors împotriva lui

În interiorul Palatului Élysée sunau clopotele de alarmă. Pentru Macron, accentul pus de Occident pe evitarea escaladării – prin stabilirea publică a unor linii roșii pentru angajamentul său în război – se întorsese împotriva sa. Strategia lăsase Franța și aliații săi îngrădiți din punct de vedere politic, avea să le spună mai târziu Macron legislatorilor, în timp ce Putin acționa fără limite, prezentând arsenalul nuclear al Rusiei și făcând să plouă cu obuze de artilerie asupra Ucrainei.

Macron i-a sunat pe Biden și Scholz pentru a le spune că vrea să folosească viitorul summit de la Paris pentru a-i transmite un mesaj lui Putin. Capitalele occidentale ar trebui să înceteze să mai excludă opțiunile militare, a spus Macron, spunându-le liderilor că vrea să facă publică noua abordare după summit.

Scholz a răspuns că, dacă Macron a făcut-o publică, cancelarul și ceilalți lideri vor fi obligați să o respingă. El l-a sfătuit cu tărie pe Macron să nu facă această mișcare, spunând că ar putea genera un sentiment de dezunire în rândul aliaților, au declarat oficialii.

Macron i-a sondat de luni de zile pe Scholz și pe alți lideri cu privire la necesitatea unei schimbări strategice. Cel mai înalt ofițer militar al Franței, Thierry Burkhard, a trimis o scrisoare omologilor săi din NATO în care descria modul în care aliații ar putea sprijini Ucraina cu trupe în interiorul țării. Aceste idei includeau antrenarea trupelor ucrainene de acolo, operarea sistemelor defensive și ajutor în războiul cibernetic, a declarat un oficial francez.

Dar perspectiva de a avea personal occidental în Ucraina – fie el civil sau militar – a ridicat problema spinoasă a modului în care aliații ar trebui să răspundă dacă vreunul dintre ei ar muri în urma unui atac rusesc.

Administrația Biden a fost îngrijorată că Rusia ar putea viza orice trupe franceze care ar putea fi trimise în Ucraina, potrivit unui oficial american. Acest lucru ar risca să atragă Franța și, potențial, alte națiuni occidentale în conflict, a spus oficialul.

Cu toate acestea, Macron le-a spus aliaților că nu ar fi nevoie să implice NATO sau SUA dacă Rusia ar viza trupele franceze, potrivit unui oficial. Franța a avut victime în campaniile militare din Africa, de exemplu, fără a apela la aliați pentru ajutor.

Înainte de începerea summitului din februarie, premierul slovac Robert Fico a declarat, în cadrul unei ședințe televizate, că materialele pregătitoare pe care le-a primit pentru summit i-au dat fiori pe șira spinării. Documentele, a spus el, sugerau că o serie de țări NATO și UE luau în considerare trimiterea de trupe în Ucraina. Fico a adăugat: „Nu pot spune în ce scop și ce ar trebui să facă acolo”.

Tensiunea era la cote înalte în momentul în care Fico, Scholz, O’Brien și alți lideri au ajuns la Palatul Élysée pe 26 februarie. Grupul s-a așezat la o masă lungă sub tavanul aurit al palatului. Macron și-a împărtășit gândurile cu privire la nevoia de ambiguitate strategică.

Francezul i-a cerut apoi lui Scholz, care stătea lângă el, să răspundă. Scholz s-a opus cu vehemență ideii, au declarat oficialii. Unul câte unul, liderii, inclusiv cei din Olanda, Polonia și Grecia, au luat cuvântul și au respins politicos ideea. Prim-ministra Estoniei a apărat ideea lui Macron, spunând că liderii trebuie să înceteze să mai spună ce nu vor face în conflict și să se concentreze asupra a ceea ce vor face.

O’Brien i-a îndemnat pe participanți să își exprime un sprijin puternic pentru inițiativele asupra cărora au căzut cu toții de acord – inclusiv necesitatea de a accelera fluxul de muniții către Ucraina și de a accelera programul de pregătire a trupelor ucrainene – în loc să se concentreze pe diferențele dintre ei, a declarat un înalt oficial al administrației Biden.

După ce au luat masa împreună, liderii s-au întors la hotelurile lor respective. Macron, între timp, a urcat pe podium în fața unei săli pline de reporteri, anunțând că aliații își intensifică eforturile pentru a procura muniții de artilerie și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Kiev și, de asemenea, lucrează pentru a înființa producția de arme în interiorul Ucrainei.

Întrebat dacă liderii prezenți la summit au discutat despre posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, Macron a spus că nu există un consens pe această temă, dar că nimic nu trebuie exclus.

„Mulți oameni care spun astăzi «niciodată, niciodată» au fost aceiași oameni care au spus acum doi ani: «Niciodată, niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acțiune»”, a spus Macron. „Vă reamintesc că, în urmă cu doi ani, mulți dintre cei aflați la această masă au spus: «Vom oferi saci de dormit și căști»”.

Întors în camera sa de hotel, Scholz a fost neîncrezător, au declarat oficialii. Macron expunea public idei pe care el și alți lideri le respinseseră în privat mai devreme în acea zi. Cancelarul german a fost, de asemenea, înțepat de referința lui Macron la căști. Berlinul a îndurat un ridicol generalizat pentru că s-a oferit să trimită 5.000 de căști forțelor ucrainene la începutul anului 2022, când Rusia își pregătea invazia. Oficialii germani au declarat că au răspuns pur și simplu la o listă de dorințe ucrainene cu articole care erau cel mai ușor de trimis fără proceduri parlamentare și alte proceduri de aprobare.

A doua zi, Scholz a lansat o postare pe rețelele de socializare, scriind că „nu vor exista trupe terestre din partea țărilor europene sau a NATO”.

Macron nu s-a lăsat impresionat. El a călătorit la Praga – unde autoritățile cehe erau în plin proces de strângere de muniții cruciale pentru Ucraina – și a ținut un discurs în care a amintit cum Europa a fost împărțită în două în timpul Războiului Rece. Lașitatea, a spus Macron, a făcut ca jumătate din Europa să o abandoneze pe cealaltă în fața dominației sovietice.

„Cu siguranță ne apropiem de un moment, în Europa noastră, în care nu ar trebui să fim lași”, a spus Macron. „Războiul s-a întors pe teritoriul nostru”.