WSJ: Polonia se opune ca prim-ministra daneză Mette Frederiksen să preia funcția de secretar general al NATO / Varșovia ar susține-o pe Kaja Kallas, șefa guvernului Estoniei

Candidatul favorit la funcția de viitor șef al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) se va confrunta cu opoziția Poloniei, au declarat oficiali europeni citați de publicația Wall Street Journal (WSJ), subliniind o ruptură între statele membre ale alianței cu privire la viitorul acesteia la 18 luni de la invazia Rusiei în Ucraina.

Rezistența din partea Varșoviei ar putea să o coste în cele din urmă pe prim-ministra daneză Mette Frederiksen o șansă la acest post, întrucât secretarul general al NATO trebuie să fie selectat prin consens de către toate cele 31 de state membre, au precizat oficialii europeni pentru WSJ.

Preocupările Poloniei includ dorința de a instala un lider din flancul estic al NATO în funcția supremă a alianței și au existat unele reclamații că Danemarca nu și-a respectat angajamentele privind cheltuielile pentru apărare, au afirmat oficialii europeni. Și după aproape 15 ani de foști prim-miniștri nordici la conducere, Varșovia se teme să instaleze încă un scandinav în funcția de conducere a alianței, au mai precizat sursele WSJ.

Alegerea unui înlocuitor pentru secretarul general Jens Stoltenberg este în centrul discuțiilor dintre aliați înaintea summitului anual al NATO din iulie, care va avea loc în capitala Lituaniei, Vilnius, la care este de așteptat ca președintele Biden și omologii săi să participe. Frederiksen, care a vizitat Casa Albă săptămâna trecută, este considerată în general candidatul preferat de majoritatea membrilor NATO pentru a-i succeda lui Stoltenberg, fostul prim-ministru norvegian.

Însă o serie de state de pe flancul estic al NATO sunt îngrijorate de faptul că potențiala candidatură a lui Frederiksen, deși în mare parte binemeritată, subminează nevoile alianței în fața invaziei Rusiei în Ucraina și a conștientizării în întreaga Europă a vulnerabilității acestor țări, au declarat oficiali europeni și americani. Alte țări, printre care Franța și Lituania, rămân nehotărâte cu privire la persoana pe care o vor susține, dar oficialii europeni au afirmat că Polonia a decis deja să protesteze împotriva candidaturii lui Frederiksen.

Polonia, ca și alte țări din Europa de Est, consideră că alianța ar trimite un mesaj puternic Moscovei prin instalarea unui secretar general al NATO care provine dintr-o țară care a făcut parte din Uniunea Sovietică. În acest sens, mai multe state au propus-o pe prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, ca alternativă la Frederiksen.

Însă mai multe națiuni occidentale se tem că numirea unui secretar general din flancul estic ar fi prea provocatoare, deoarece ar aduce conducerea alianței la ușa Rusiei.

În plus, guvernul președintelui polonez Andrzej Duda spune că Danemarca nu a îndeplinit obiectivele de cheltuieli pentru apărare așteptate de la membrii NATO. De la invazia Rusiei de anul trecut, Copenhaga a recunoscut deficiențele în ceea ce privește capacitatea sa de a-și apăra teritoriile și anul trecut s-a angajat să își majoreze permanent cheltuielile militare la 2% din produsul intern brut, un punct de referință al NATO.

În luna mai, Danemarca a promis că va tripla cheltuielile pentru apărare la aproape 21,6 miliarde de dolari în următorul deceniu, ajungând astfel la obiectivul de 2% până în 2030. Patru membri ai flancului estic – Estonia, Letonia, Lituania și Polonia – se numără printre puținele state membre NATO, inclusiv SUA, care îndeplinesc acest obiectiv de referință. Problema întărește îngrijorarea membrilor flancului estic cu privire la faptul că Europa este prost echipată pentru o confruntare militară pe termen lung cu Rusia.

În cadrul întâlnirii lor de marți de la Casa Albă, amânată cu o zi după ce Biden a avut o operație de urgență, Stoltenberg și-a reiterat apelul ca aliații să se angajeze la un minim de 2% din PIB.

• Altă problemă: Nordicii au ocupat postul de ani de zile. Stoltenberg a devenit secretar general în 2014, iar mandatul său a fost prelungit de două ori din cauza dorinței de continuitate în timpul relațiilor tensionate cu Rusia. Predecesorul său, fostul premier danez Anders Fogh Rasmussen, a ocupat postul din 2009. Dacă Fredriksen va fi ales chiar și pentru un singur mandat de patru ani, NATO va avea scandinavi la conducerea alianței timp de aproape două decenii.

Mandatul lui Stoltenberg se încheie în octombrie, iar mai mulți oficiali europeni au minimalizat dezbaterea timpurie, spunând că mai este încă timp pentru a se ajunge la consensul necesar privind succesorul său.

Vorbind la Departamentul de Stat, Stoltenberg a subliniat rolul critic al alianței în limitarea câștigurilor rusești pe câmpul de luptă din Ucraina.

„Aliații europeni își fac, de asemenea, partea lor (de contribuție) cu zeci de miliarde (de euro/dolari) în sprijin militar economic pentru Ucraina, iar sprijinul pe care aliații și partenerii NATO îl oferă Ucrainei face diferența pe câmpul de luptă în timp ce vorbim, deoarece ucrainenii au lansat ofensiva”, a spus el.

Lupta pentru succesiune a fost o problemă de culise pentru Washington. Guvernul american se așteaptă de obicei ca Europa să preia conducerea deciziei, chiar dacă statele membre recunosc că eventualul candidat va avea nevoie de binecuvântarea Washingtonului.

Administrația Biden ar fi fost mulțumită să-l vadă pe Stoltenberg îndeplinind un al patrulea mandat, au declarat oficialii. Dar Stoltenberg este nerăbdător să se retragă, au declarat oficialii NATO, citați de WSJ.

„Suntem recunoscători pentru conducerea secretarului general Stoltenberg”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby. În urma vizitei lui Frederiksen la Washington săptămâna trecută, Kirby a declarat că președintele nu a stabilit încă un candidat pentru a-l înlocui pe Stoltenberg.

Printre alte nume vehiculate ca alternative la Frederiksen și Kallas se numără secretarul britanic al apărării Ben Wallace și premierul olandez Mark Rutte. Multe capitale preferă un șef de stat sau de guvern din cauza seriozității pe care acesta ar aduce-o în acest rol. Și aproape toți cei 31 de membri ai alianței sunt de acord că următorul secretar general ar trebui să fie o femeie.