WWF contribuie la facilitarea comerțului cu blană de urs polar, arată o anchetă

O anchetă desfășurată pe parcursul a doi ani de The Guardian descoperit că WWF a contribuit la facilitarea comerțului internațional de blănuri de urs polar ca parte a sprijinului său pentru politica de utilizare durabilă. Ideea este că prin autorizarea exploatării unui număr mic de animale în scopuri economice – cum ar fi pentru blană sau pentru vânătoarea de trofee – se va îmbunătăți starea generală a speciei.

WWF a făcut declarații clare cu privire la poziția sa referitoare la vânătoarea de trofee și la comerțul cu fidele de elefant. A declarat că „nu se opune programelor de vânătoare care nu prezintă nicio amenințare la adresa supraviețuirii speciilor amenințate și care, atunci când sunt implicate astfel de specii, fac parte dintr-o strategie demonstrată de conservare și gestionare care are o bază științifică, este gestionată în mod corespunzător și aplicată cu strictețe, iar veniturile și beneficiile se întorc în conservarea speciilor și în comunitățile locale”.

În cadrul Convenției privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție (Cites), organizația globală care reglementează comerțul cu specii pe cale de dispariție, WWF afăcut în mod constant lobby pentru continuarea comerțului cu blănuri de urs polar canadian. În declarația sa de poziție, a recunoscut că ar putea exista un declin semnificativ al populației de urși polari în următoarele decenii, dar a afirmat că comerțul „nu reprezintă o amenințare semnificativă la adresa speciei [deși există un] număr de populații de urși polari în Canada unde recoltarea poate fi nesustenabilă”.

WWF a făcut lobby împotriva acordării protecției depline urșilor polari în 2010 și 2013 la reuniunile Cites, când SUA, susținute de Rusia, au propus interzicerea comerțului internațional cu piei de urs polar.

De ambele dăți WWF a recomandat ca părțile să nu voteze pentru o interdicție totală, argumentând că urșii polari nu au îndeplinit încă criteriile pentru aceasta.

Acest punct de vedere persistă. Când a fost întrebat la reuniunea Cites din Panama din 2022 dacă WWF ar recomanda o mai bună protecție în deceniul următor, Colman O’Criodain, director de politici pentru viața sălbatică la WWF International și consilier la programul Arctic al WWF, a spus că „[nu] crede acest lucru în ceea ce privește criteriile numerice”.

WWF a afirmat într-o declarație din 2013: „Dacă, la un moment dat în viitor, populațiile de urși polari devin atât de diminuate din cauza schimbărilor climatice și a pierderii habitatului și/sau dacă comerțul internațional reprezintă o amenințare mai mare, am dori să revizuim problema includerii pe lista Cites. Dar nu suntem în acel moment.”

WWF a mai afirmat că interzicerea comerțului internațional ar afecta mijloacele de subzistență ale comunităților indigene.

Cu toate acestea, acest lucru este controversat. Robert Thompson, un rezident Iñupiat și ghid de urși polari din Kaktovik, Alaska, a declarat: „Nu am vândut aceste animale timp de 10.000 de ani și de aceea ele sunt încă aici – nu am avut o nevoie comercială.”

Thompson a spus că se poate obține un venit mai bun fără a ucide urșii polari. „Se poate obține un venit bun ducându-i pe oameni să vadă animalele – și acest lucru este durabil”, a spus el. „Cred că dacă am împușca urșii doar pentru a avea bani, destul de curând nu am mai avea niciun urs și atunci acesta ar fi sfârșitul.”

La ambele reuniuni ale Cites, propunerea nu a reușit să atingă majoritatea de două treimi necesară pentru interzicerea comerțului.

Jean-Paul Jeanrenaud, un fost director al WWF care a lucrat pentru organizație timp de 27 de ani, a declarat: „Numele WWF, cu siguranță din experiența mea, a avut o mulțime de pârghii. Dacă mă adresam oamenilor, aceștia doreau să audă ce am de spus … WWF a avut o influență și încă mai are o influență.

„Cred că publicul va fi chiar mai mult decât surprins, poate șocat. Știu că este genul de lucru pe care mi-e greu să-l înțeleg.”

WWF a făcut, de asemenea, lobby împotriva acordării protecției depline în temeiul Cites altor animale, inclusiv elefanților, hipopotamilor, girafelor și rinocerilor. Acest lucru a fost evident în special la reuniunea Cites din 2022, unde WWF a făcut lobby cu succes pentru a schimba listarea populației de rinoceri albi din Namibia de la protecția deplină în cadrul apendicelui I la cea mai puțin restrictivă din cadrul apendicelui II.

Majoritatea organizațiilor de protecție a vieții sălbatice nu sprijină poziția WWF, iar la ultimele patru reuniuni Cites o coaliție de aproximativ 80 de ONG-uri s-a opus recomandărilor WWF.

WWF a declarat pentru The Guardian că o includere a urșilor polari în apendicele I nu ar fi împiedicat vânătoarea de trofee. „În cadrul apendicelui II … comerțul cu piei, de exemplu, este de asemenea permis, iar inuiții din Canada profită de acest lucru. Din acest motiv, în ambele ocazii în care a fost propusă includerea în apendicele I, reprezentanții inuiți au vorbit cu pasiune împotriva acesteia. Respingerea propunerii a fost recomandată și de Uniunea Internațională pentru Conservarea naturii, [ONG-ul] Traffic, Pew Environment Group și secretariatul Cites.”

Portătorul de cuvânt a declarat că, după dezbaterea din 2013, comitetul Cites a analizat durabilitatea comerțului: „Canada și-a prezentat cazul la următoarea reuniune din 2015, iar comitetul a concluzionat, prin consens, că comerțul este durabil.”