WWF-România: Delta Dunării riscă să piardă 2.500 de hectare / „Zona Carasuhat este în pericol să fie secată din nou”

În contextul Zilei Internaționale a Zonelor Umede, marcată anual pe 2 februarie, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) atrage atenția asupra posibilității reale ca Delta Dunării să piardă 2.500 de hectare, în favoarea agriculturii intensive, relatează Agenția de presă Rador, care citează Radio Constanța.
Data de 2 februarie se suprapune, anul acesta, cu o stare de incertitudine care planează asupra zonei Carasuhat din Delta Dunării. Este vorba despre o zonă care a fost parțial renaturată printr-un proiect european între 2012 și 2016 și apoi parțial inundată în 2023. Dar o sentință judecătorească din decembrie 2024 amenință să impună secarea celor 2.500 de hectare de Deltă, în zona Carasuhat de lângă Mahmudia și Beștepe.
„Zona Carasuhat, care este în pericol să fie secată din nou, include și partea reconstruită ecologic între 2012 și 2016, prin proiectul european în care am fost parteneri și pe care noi o considerăm un model pentru viitorul Deltei,” a spus Orieta Hulea, directoarea WWF-România.
„La Mahmudia-Carasuhat s-a dovedit în ultimii 9 ani că investițiile în refacerea naturii funcționează și pot aduce prosperitate comunităților locale. Un astfel de model nu trebuie distrus, ci păstrat și replicat în cât mai multe zone din Delta Dunării și nu numai.”
WWF-România este alături de comunitățile locale din Mahmudia și Beștepe care doresc păstrarea deltei de lângă casa lor, o deltă care a început să le ofere venituri din turism sustenabil și pescuit și care le oferă perspectiva unui viitor”, precizează ONG-ul.
Site-ul WWF-România găzduiește o petiție adresată Guvernului României și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care aproape 10.000 de semnatari cer o Hotărâre de Guvern care să permită apei să rămână în Carasuhat și să permită în același timp despăgubirea concesionarilor agricoli.

Acum opt ani, parte din fosta incintă agricolă Carasuhat a fost redată Deltei printr-un proiect de reconstrucție ecologică. În 2023, inundațiile au făcut ca zona să se dubleze.

Din 2016 până acum, numărul pensiunilor de la Mahmudia s-a triplat. Oamenii locului se întorc din țări străine și își deschid afaceri – odată cu apa, s-a întors și viața la Mahmudia și Beștepe.

Localnicii trăiesc din pescuit și turism (cazări, alimentație publică, ture cu barca) iar 97% dintre ei (conform unui sondaj din 2023) își doresc să păstreze zona inundată așa cum e, contrar intereselor companiilor agricole din zonă – susține WWF România.

La începutul anilor 1980, Nicolae Ceauşescu a hotărât ca peste 900 de hectare din această zonă trebuie asanate şi date spre folosinţă în agricultură. Pământul nu a permis culturilor să se dezvolte, iar ulterior bucata de pământ a fost un islaz, folosit doar pentru creşterea animalelor.

Situaţia s-a schimbat după ce terenul a revenit Deltei, lucrările de aici au costat în total 2,5 milioane de euro, bani europeni.