Xi Jinping a desființat Forța de Sprijin Strategic, cu scopul declarat de a ajuta armata Chinei “să lupte și să câștige în războiul modern”

China a lansat cea mai mare restructurare a armatei sale din aproape un deceniu, concentrându-se pe forțe strategice bazate pe tehnologie și echipate pentru un război modern, în timp ce Beijingul se luptă cu Washingtonul pentru supremația militară într-o regiune plină de tensiuni geopolitice, transmite CNN.

Într-o mișcare surprinzătoare săptămâna trecută, liderul chinez Xi Jinping a desființat Forța de Sprijin Strategic (SSF), o ramură militară pe care a creat-o în 2015 pentru a integra capacitățile de război spațial, cibernetic, electronic și psihologic ale Armatei Populare de Eliberare, ca parte a unei ample revizuiri a forțelor armate.

În locul acesteia, Xi a inaugurat Forța de Sprijin Informațional, despre care a spus că este „o ramură strategică nou-nouță a APL și o susținere cheie a dezvoltării și aplicării coordonate a sistemului informațional în rețea”.

Noua forță va juca un rol important pentru a ajuta armata chineză „să lupte și să câștige în războiul modern”, a declarat el în cadrul unei ceremonii de vinerea trecută.

La o conferință de presă din aceeași zi, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din China a părut să sugereze că SSF a fost efectiv împărțită în trei unități – Forța de sprijin informațional, Forța aerospațială și Forța pentru spațiul cibernetic – care vor răspunde direct în fața Comisiei militare centrale, organismul aflat la vârful lanțului de comandă militar condus de Xi.

În cadrul noii structuri, APL este format acum din patru servicii – armata, marina, forța aeriană și forța de rachete – plus patru arme: cele trei unități desprinse din SSF și Forța de sprijin logistic comun, potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului, Wu Qian.

Experții în armata chineză spun că reorganizarea sporește controlul direct al lui Xi asupra capacităților strategice ale APL și subliniază ambițiile Chinei de a stăpâni mai bine inteligența artificială și alte noi tehnologii pentru a se pregăti pentru ceea ce numește „războiul inteligent” al viitorului.

Restructurarea urmează epurării ample din cadrul APL de către Xi anul trecut, în numele anticorupției, și care a lovit în generali puternici și a zdruncinat forța rachetelor, o ramură de elită care supraveghează arsenalul de rachete nucleare și balistice al Chinei, aflat în plină expansiune.

Forța de sprijinire informațional va fi condusă de generali de top din defuncta SSF.

Comandantul adjunct al SSF, Bi Yi, a fost numit comandant al noii unități, în timp ce Li Wei, comisarul politic al SSF, va avea același rol în cadrul Forței de Sprijin Informațional, potrivit agenției de știri de stat Xinhua.

Nu a fost menționată nicio nouă numire într-o altă funcție a comandantului SSF, Ju Qiansheng. Anul trecut, acesta a dispărut din spațiul public în mijlocul unei avalanșe de epurări militare, înainte de a reapare în cele din urmă la o conferință la sfârșitul lunii ianuarie.

„O mai bună vizibilitate”

Observatorii de lungă durată ai APL spun că este puțin probabil ca această nouă reorganizare să fie rezultatul recentelor epurări pentru combaterea corupției, ci mai degrabă o reflectare a faptului că SSF nu era un format organizațional ideal pentru armata chineză.

„Aceasta arată că SSF nu a fost o soluție satisfăcătoare. A redus vizibilitatea lui Xi asupra funcțiilor importante și nu a îmbunătățit cu adevărat coordonarea”, a declarat Joel Wuthnow, cercetător senior la Universitatea Națională de Apărare, finanțată de Pentagon.

Înainte de desființarea sa, SSF avea două unități principale – Departamentul de Sisteme Aerospațiale, care supraveghea operațiunile spațiale și de recunoaștere ale APL, și Departamentul Sistemelor de Rețele, însărcinat cu capacitățile de război cibernetic, electronic și psihologic.

„Cred că noua structură îi va oferi lui Xi o mai bună vizibilitate asupra a ceea ce se întâmplă în spațiu, în spațiul cibernetic și în gestionarea rețelelor. Aceste funcții vor fi acum supravegheate la nivelul său și nu prin intermediul Forței de Sprijin Strategic, care servea drept intermediar”, a declarat Wuthnow.

Lipsa unei astfel de vizibilități ar putea comporta purta riscuri ridicate, mai ales în perioadele de tensiune crescută și de neîncredere profundă între Beijing și Washington.

Anul trecut, SUA au doborât un balon de supraveghere chinezesc după ce acesta a traversat teritoriul continental al Statelor Unite. Incidentul a provocat o nouă criză între cele două puteri și a aruncat relațiile bilaterale într-un îngheț profund timp de luni de zile.

Deși oficialii serviciilor de informații americane au declarat că balonul făcea parte dintr-un amplu program de supraveghere condus de armata chineză, este posibil ca Xi să nu fi fost la curent cu misiunea.

Președintele american Joe Biden a declarat în iunie anul trecut că liderul chinez nu știa despre balon și a fost „foarte jenat” când acesta a fost doborât după ce a plutit în afara cursului programat în spațiul aerian american.

James Char, cercetător la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore, a declarat că desfășurarea recunoașterii strategice în timpul incidentului cu balonul spion ar fi fost de competența Departamentului de Sisteme Aerospațiale al SSF.

„Acesta a fost unul dintre rolurile și responsabilitățile PLASSF”, a spus el.

Nu este clar dacă incidentul cu balonul a contribuit la decizia lui Xi de a desființa SSF.

Wuthnow, de la Universitatea Națională de Apărare, a declarat că Forța de Sprijin Informațional nou creată va prelua probabil sarcina de apărare a comunicațiilor și a rețelelor pentru PLA.

„A obține aceste lucruri corect este de o importanță uriașă pentru PLA în orice conflict viitor, iar ei au acordat o atenție deosebită acestor funcții și probabil că au tras lecții pentru propria lor organizație din războiul din Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia în curs a Rusiei asupra vecinului său.

„Așa că este logic ca președintele [Comisiei Militare Centrale] să vrea să joace un rol mai direct în această zonă”.

„Războiul inteligent”

Cea mai recentă remaniere este probabil rezultatul unei revizuiri în curs de desfășurare a modului în care armata poate îndeplini mai bine obiectivele strategice ale Partidului Comunist Chinez aflat la putere, potrivit lui Char.

„Presupun că reorganizarea reflectă mai bine importanța pe care APL a acordat-o accelerării dezvoltării războiului inteligent” adus de o nouă rundă de progrese tehnologice și industriale, a spus el.

Conceptul de „război inteligent” a atras atenția într-o carte albă a apărării chineze din 2019, care a evidențiat aplicarea militară a tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi inteligența artificială, informațiile cuantice, big data și cloud computing.

„Peisajul competiției militare internaționale trece prin schimbări istorice. Tehnologiile militare noi și de înaltă tehnologie, având ca nucleu tehnologia informației, avansează pe zi ce trece și există o tendință predominantă de a dezvolta armament și echipamente de precizie cu rază lungă de acțiune, inteligente, invizibile sau fără pilot”, se arată în cartea albă.

„Războiul își accelerează evoluția formei sale spre un război informatizat, iar războiul inteligent este la orizont.”

Crearea Forței de Sprijin Informațional ca o nouă ramură aflată în subordinea directă a Comisiei Militare Centrale subliniază, de asemenea, importanța dominației informaționale în războiul modern.

Un comentariu din PLA Daily, principala publicație a armatei Chinei, a descris tehnologia informației în rețea ca fiind „cea mai mare variabilă” în îmbunătățirea capacității de luptă.

„Războaiele moderne sunt competiții între sisteme și structuri, în care controlul asupra informațiilor echivalează cu controlul asupra inițiativei în război”, se spune în acest articol.

Accentul pus pe dominarea informației și pe „războiul inteligent” are, de asemenea, implicații semnificative pentru orice potențial conflict viitor în Strâmtoarea Taiwan.

Partidul Comunist Chinez consideră Taiwanul ca făcând parte din teritoriul său, deși nu l-a controlat niciodată, și a promis să preia controlul asupra insulei – cu forța, dacă este necesar.

Char a declarat că, în cazul unui conflict în Taiwan, Forța de Sprijin Informațional „ar prelua probabil rolul de vârf de lance în susținerea încercărilor APL de a domina spațiul informațional înainte ca adversarii Beijingului să poată face acest lucru”.