Xi Jinping i-a transmis lui Scholz că susţine o conferinţă de pace „recunoscută de Rusia şi Ucraina”

Preşedintele chinez Xi Jinping i-a transmis marţi cancelarului german Olaf Scholz că Beijingul sprijină convocarea „în timp util” a unei „conferinţe internaţionale de pace care să fie recunoscută de Rusia şi Ucraina, cu participarea tuturor părţilor”, relatează EFE, transmite Agerpres.

„China încurajează toate eforturile care să ducă la o rezolvare paşnică a crizei şi susţine convocarea în timp util a unei conferinţe internaţionale de pace recunoscută de Rusia şi Ucraina, cu participarea tuturor părţilor”, a declarat Xi la întâlnirea lor de marţi de la Beijing, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe chinez.

Potrivit textului MAE de la Beijing, cei doi lideri au căzut de acord că este necesar să „susţină principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite şi să se opună utilizării armelor nucleare sau atacurilor împotriva unor ţinte paşnice sau a unor instalaţii nucleare”.

Cei doi lideri au convenit, de asemenea, asupra necesităţii de a „aborda în mod adecvat problemele de securitate alimentară” sau de a „respecta dreptul umanitar internaţional”, potrivit comunicatului.

De asemenea, Xi a afirmat că „toate părţile trebuie să lucreze împreună pentru a restabili pacea cât mai curând posibil” şi că „pacea şi stabilitatea trebuie căutate şi interesele egoiste trebuie lăsate deoparte”.

În acest sens, preşedintele chinez a propus marţi patru principii pentru a împiedica criza ucraineană să scape de sub control şi pentru a restabili pacea cât mai repede posibil, în cadrul întrevederii cu cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Beijing, cu care a avut un schimb de opinii aprofundat cu privire la „criza din Ucraina”, relatează Xinhua.

„În primul rând, ar trebui să prioritizăm menţinerea păcii şi a stabilităţii şi să ne abţinem de la a căuta câştiguri egoiste. În al doilea rând, ar trebui să calmăm situaţia şi să nu turnăm gaz pe foc. În al treilea rând, trebuie să creăm condiţii pentru restabilirea păcii şi să ne abţinem de la exacerbarea în continuare a tensiunilor. În al patrulea rând, ar trebui să reducem impactul negativ (al crizei) asupra economiei mondiale şi să ne abţinem de la subminarea stabilităţii lanţurilor industriale şi de aprovizionare globale”, a declarat Xi Jinping.

Xi a subliniat că „China nu este nici parte, nici participant la aceste crize” şi că „a încercat să promoveze discuţiile de pace în felul său”.

„Suntem pregătiţi să menţinem cooperarea cu toate părţile, inclusiv cu Germania, în această privinţă”, a adăugat el.

De la începutul luptelor în Ucraina, China a făcut apel la respectarea „integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor”, inclusiv a Ucrainei, şi la acordarea de atenţie „preocupărilor legitime ale tuturor ţărilor”, cu referire la Rusia.

Beijingul a încercat, de asemenea, să contracareze criticile potrivit cărora sprijină Rusia în campania acesteia din Ucraina şi a prezentat un document în 12 puncte privind rezolvarea conflictului, care a fost primit cu scepticism de Occident, în timp ce a continuat să îşi aprofundeze schimburile cu Moscova.

Una dintre priorităţile lui Scholz, care încheie marţi o vizită de trei zile în ţara asiatică, a fost de a sublinia la Beijing importanţa Chinei ca mediator în conflicte precum războiul din Ucraina, notează AFP.

Încă înainte de întrevederea cu Xi, la complexul diplomatic Diaoyutai din Beijing, cancelarul Olaf Scholz declarase marţi că va încerca să ajungă la un acord cu China asupra modului de a se obţine o „pace justă” în Ucraina.

„Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina şi înarmarea Rusiei au un impact negativ foarte important asupra securităţii în Europa”, i-a spus Olaf Scholz lui Xi Jinping, potrivit unei înregistrări furnizate de biroul cancelarului german.

„Aceasta afectează în mod direct interesele noastre fundamentale”, a subliniat Scholz. „Indirect, toate acestea subminează ordinea internaţională în ansamblul ei, deoarece încalcă un principiu al Cartei Naţiunilor Unite – principiul inviolabilităţii frontierelor de stat”, a adăugat el.

De peste un deceniu, China şi Rusia s-au apropiat din ce în ce mai mult din cauza a ceea ce ele denunţă a fi hegemonia occidentală pe scena internaţională, comentează agenţia franceză de presă.

La rândul său, Xi Jinping a declarat că este „esenţial” ca „marile puteri să lucreze împreună” pentru a face faţă „riscurilor şi provocărilor tot mai mari” cu care se confruntă comunitatea internaţională, potrivit televiziunii de stat chineze CCTV.

„China şi Germania sunt a doua şi a treia cele mai mari economii din lume”, a subliniat Xi. „Importanţa consolidării şi dezvoltării relaţiilor sino-germane merge dincolo de relaţiile bilaterale şi are un impact semnificativ asupra continentului eurasiatic şi chiar asupra întregii lumi”, potrivit liderului chinez.

Elveţia va găzdui la jumătatea lunii iunie o conferinţă internaţională cu privire la Ucraina, dar Rusia a transmis până în prezent că nu va participa chiar dacă ar fi invitată, întrucât consideră că Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră, potrivit agenţiilor de presă internaţionale.

Dar, în realitate, cele două părţi se află pe poziţii aparent ireconciliabile: Rusia susţine că Ucraina trebuie să recunoască „noile realităţi de pe teren” înainte de demararea oricăror discuţii, în timp ce Ucraina cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul său, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea integrităţii sale teritoriale.