Xi Jinping în turneu într-o Europă vigilentă, dar divizată în faţa Chinei

Preşedintele chinez începe joi o vizită în Italia, după care se va opri la Monaco şi apoi în Franţa. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern UE discută, la Bruxelles, „problema” Chinei, se arată într-o analiză de Les Echos și preluată de Rador.

Nereuşind să reglementeze conflictul comercial cu SUA, China îşi intensifică eforturile pentru a-şi consolida legăturile cu Europa. La mai puţin de patru luni de la vizita în Spania şi Portugalia, Xi Jinping efectuează un nou turneu pe Bătrânul Continent. Preşedintele chinez începe joi o călătorie de şase zile care cuprinde Italia, Monaco şi Franţa, unde va fi primit de Emmanuel Macron, duminică, la Nisa.

Pe parcursul acestei ofensive de imagine, nr. 1 de la Beijing doreşte «să insufle o nouă vigoare cooperării cu Europa», scrie cotidianul «China Daily». Şi se va erija – din nou – ca apărător al liberului-schimb în faţa protecţionismului american. «Xi Jinping vrea să transmită americanilor mesajul că ţara sa nu este izolată şi că se poate întoarce spre Europa», explică Philippe Le Corre, senior fellow la Harvard Kennedy School.

O dezbatere inedită

Dar Europa doreşte acelaşi lucru? La Bruxelles, starea de spirit s-a tot schimbat pe parcursul ultimilor ani, după cum demonstrează crearea mecanismului european de supraveghere a investiţiilor străine. Un raport recent pune accent pe necesitatea de a regăsi un nou echilibru între deschidere şi protecţie faţă de China, în timp ce Comisia Europeană pune pe masă o serie de propuneri concrete destinate înăspririi atitudinii UE în faţa unei Chine văzută adesea ca fiind ne-loială în chestiunile economice. Tot atâtea contribuţii care au ca scop alimentarea discuţiilor pe care le vor avea la summitul de joi seara liderii UE. Pentru prima dată, este prevăzută o lungă dezbatere pentru a pune la punct o atitudine unitară în faţa Beijingului înaintea summitului UE-China din 9 aprilie.

Europenii, încă divizaţi

Dacă nu se aşteaptă nicio concluzie formală a acestui schimb de păreri, China va avea un loc important, chiar dacă discret, în textele pe care le vor publica liderii joi, după ce vor schimba opinii privind strategia economică şi industrială pe termen lung a UE.

Reguli antitrust, supraveghere a investiţiilor străine, reciprocitate în materie de licitaţii publice, securitatea infrastructurilor 5G: tot atâtea teme a căror apariţie pe scena europeană decurge direct din neliniştea pe care o suscită China.

Dar europenii sunt departe de a fi de aceeaşi părere. «Termenul de reciprocitate, mult clamat, continuă să fie perceput de mulţi ca un paravan pentru protecţionism», rezumă un diplomat, în timp ce un oficial european atrage atenţia asupra viziunii industriale prezentate de ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, şi de omologul său german Peter Altmeier, care nu a obţinut susţinere şi este percepută ca fiind «radicală». Europenii ar putea deci să se mulţumească cu un comunicat final nuanţat.

În faţa acestei perspective, China îşi menţine strategia ce constă în „divide et impera”, multiplicând acordurile bilaterale în spatele unui discurs ce flutură multilateralismul.

Etapa italiană va fi cel mai bun exemplu, prin semnarea unui protocol de acord asupra noilor drumuri ale mătăsii, făcând din Italia prima ţară din G7 care se va ralia în mod oficial acestui imens proiect de expansiune economică şi politică a Chinei. UE este extrem de divizată în privinţa acestui proiect, jumătate din statele membre acceptând să semneze un document referitor la această iniţiativă chineză. În ciuda presiunilor Beijingului, Parisul refuză să se ralieze, susţinând «o abordare coordonată» a acestui dosar.

Regimul chinez utilizează şi formatul numit «16+1», ce reuneşte China şi 16 ţări ale Europei Centrale şi de Est. Acest grup de ţări se va reuni la Dubrovnik (Croaţia) pe 16 aprilie anul viitor.

Autori: Gabriel Grésillon, Frédéric Schaeffer / Traducerea: Ruxandra Lambru