Xi Jinping se pregătește pentru un al treilea mandat prezidenţial, în pofida crizei provocate de COVID-19 / Duminică, reuniune crucială a Parlamentului chinez

Parlamentul Chinei se reuneşte începând de duminică în sesiunea sa anuală, întâlnire crucială ce ar urma să acorde un al treilea şi inedit mandat prezidenţial lui Xi Jinping, în pofida crizei provocate de cei trei ani de COVID-19, informează vineri AFP, citată de Agerpres.

Nici decesele cauzate de pandemie, nici manifestaţiile de furie din noiembrie împotriva restricţiilor sanitare, nici costul economic al acestora din urmă nu par să constituie un obstacol pentru acest nou mandat de cinci ani.

În timpul congresului din octombrie al Partidului Comunist, Xi Jinping, 69 de ani, la putere din 2012, a primit deja un nou mandat pe cinci ani în fruntea organizaţiei politice şi a armatei, devenind liderul cel mai puternic din ultimele decenii.

Şi, chiar dacă recentele frământări din China i-au fisurat imaginea de lider infailibil, aceasta nu va afecta atenta punere în scenă a sesiunii parlamentare, marea mesă politică anuală, comentează AFP.

Ca în fiecare an, cei aproape 3.000 de deputaţi ai Adunării Naţionale Populare (ANP) vor ratifica la unison deciziile Partidului Comunist Chinez (PCC) aflat la putere – inclusiv desemnarea unui nou premier -, în cadrul solemn al Palatului Poporului de la Beijing.

Sesiunea ar urma să dureze în jur de zece zile, iar noul mandat prezidenţial ar urma să fie votat spre sfârşit. A priori, Li Qiang, apropiat al preşedintelui şi liderul partidului la Shanghai, va fi desemnat prim-ministru.

„Opinia publică în ceea ce-l priveşte (pe Xi Jnping) nu este fără îndoială una foarte bună, (politica sa) zero COVID-19 a subminat încrederea populaţiei”, apreciază Alfred Muluan Wu, profesor asociat la şcoala de politică publică Lee Kuan Yew din cadrul Universităţii naţionale din Singapore.

În pofida acestui lucru, preşedintele Xi îşi menţine o poziţie „destul de puternică” la vârful partidului, ceea ce-l face practic de neatins, adaugă analistul.

Până în decembrie anul trecut, China menţinea cele mai stricte politici anti-COVID din lume, punând între paranteze timp de aproape trei ani creşterea economică şi viaţa cotidiană a locuitorilor săi, între teste PCR aproape zilnice, perioade lungi de carantină şi restricţii de deplasare.

Politica „zero COVID-19” a fost asociată foarte repede cu imaginea lui Xi Jinping însuşi. Astfel, atunci când în noiembrie au izbucnit manifestaţii în întreaga Chină împotriva acestor măsuri, unii nu au ezitat să ceară plecarea lui de la putere.

Imediat după, restricţiile au fost ridicate, ducând la o explozie de cazuri şi de decese, al căror număr este mult subevaluat la nivel oficial.

În timp ce China pare să iasă încet din pandemie, Xi Jinping, care a plasat susţinătorii săi cei mai fideli în posturi importante în partid, pare mai puternic ca oricând.

Săptămâna aceasta, Cotidianul Poporului l-a descris într-un portret elaborat drept un lider neobosit, lăudându-i spiritul de sacrificiu şi susţinând că „oamenii obişnuiţi îl văd ca pe un părinte iubit”.

Astfel că, în final, manifestaţiile din noiembrie, departe de a-i zdruncina poziţia, „i-au oferit exact portiţa de scăpare pe care el o căuta”, estimează Christopher Johnson, directorul general al societăţii de consultanţă China Strategies Group.

„Dacă abandonarea (politicii) zero COVID se încheia cu bine, el putea să spună că a dat ascultare poporului. Dacă aceasta se încheia rău, el putea să dea vina pe manifestanţi şi pe ‘forţele externe ostile’, printre care şeful său al securităţii publice ce îi susţinea”, scrie Christopher Johnson în revista Foreign Affairs.

Aceeaşi opinie este împărtăşită de Steve Tsang, directorul institutului SOAS China de la Universitatea din Londra: Xi Jinping „a acţionat într-un mod decisiv atunci când, în timpul manifestaţiilor, au existat apeluri la înlăturarea lui şi a PCC. El le-a stins şi a suprimat motivul” furiei. Prin urmare, „el se poate prezenta ca un lider, mai degrabă decât ca cineva pe care altcineva l-a obligat să reacţioneze”, consideră Tsang.

Duminică, prim-ministrul aflat la sfârşit de mandat, Li Keqiang, îşi va prezenta raportul, ce va indica obiectivul de creştere pentru 2023, aşteptat la 5,3%, unul dintre cele mai scăzute din ultimele decenii, conform mai multor economişti intervievaţi de AFP.

El va dezvălui, de asemenea, bugetul pentru apărare, care nu a încetat să se majoreze de la an la an. Într-un context de puternice tensiuni între China şi SUA, în special asupra Taiwanului, el ar urma să crească din nou.