G4Media.ro

Zara și problema ”fast fashion”: acuzații din partea militanților pentru mediu

Zara și problema ”fast fashion”: acuzații din partea militanților pentru mediu

Militanții pentru climă acuză ”economia aruncatului la gunoi” – tendință instaurată în industria textilă de a arunca bunuri după scurt timp, perfecționată mai ales de renumitul concern spaniol.

Până și regina Letizia a Spaniei poartă, mai nou, haine de la Zara – o mică revoluție în lumea modei. Prin ”fast fashion”, adică haine la modă și cu prețuri mici, concernul Inditex (căruia îi aparține și Zara) a crescut enorm. Conform Brand Finance, Zara se situează încă după Nike, lăsând însă în urmă alte branduri din segment, cum ar fi Mango sau H&M.

Dar tocmai aceste firme care produc fast fashion au ajuns în colimatorul activiștilor pentru climă. Aceștia din urmă critică economia aruncatului la gunoi, cerând prețuri mai ridicate, mai puțină cantitate și salarii mai mari pentru angajați. Prin reducerea fenomenului fast fashion s-ar reduce consumul de energie și apă și s-ar produce mult mai puține deșeuri.

Consumatorii cer modă mai sustenabilă

”Presiunea din partea consumatorilor cu o aplecare spre ecologie va crește, chiar dacă acest lucru nu se simte încă aici în Spania”, spune Carmen Valor, expertă în modă la Universitatea spaniolă Comillas. Aceasta este de părere că fenomenul economiei circulare se va impune – un model în care reciclarea materialelor joacă un rol central. Chiar dacă fast fashion a fost încă în floare în 2019, piața și modelele economice se schimbă.

Livrarea sustenabilă nu ajunge

”Și lumea modei trebuie să se concentreze pe sustenabilitate, nu numai pe profituri. Lucru care este dificil, în contextul concurenței acerbe”, mărturisește Valor. Valul de falimente a atins toate țările, inclusiv Spania. Concernul Inditex investește constant în tehnologii de depozitare și de urmărire online a livrărilor, dar mișcările ecologiste, cum ar fi Fridays for Future, cer schimbări substanțiale: ”Acestea se referă la întregul lanț de producție și de livrare, unde condițiile nesatisfăcătoare de muncă generează mereu nemulțumiri”, adaugă Valor.

Clar este că, dacă textilele s-ar recicla în masă, acest lucru ar presupune o calitate ridicată a materialelor, ceea ce se întâmplă rar în industria fast fashion. Inditex are de gând să schimbe acest lucru. Prin linia Massimo Dutti, concernul oferă produse premium la prețuri rezonabile: ”Dar industria textilă nu este încă pregătită tehnic pentru reciclare masivă”, crede Valor. În momentul de față, Inditex este unul dintre cei mai de succes antreprenori în domeniu. Concernul cu sediul în regiunea Galiția nu este un colos numai în domeniul modei, ci și al tehnologiei.

Managementul Inditex în domeniul depozitării și al platformelor online a devenit un model la nivel mondial. La capitolul modelelor noi de business, spaniolii au rămas însă în urmă. Dar de ce să schimbe ceva, ne-am putea întreba, dacă totul merge ca pe roate? În primele nouă luni ale anului 2019, cifra de afaceri a crescut cu 7,5 la sută, ajungând la 19,8 miliarde de euro. Iar câștigul a crescut cu 12 la sută, ajungând la 2,7 miliarde de euro.

Moda ”circulară” se bazează pe reutilizare

Inditex este unul dintre singurii jucători de pe piață care ar avea bani de investit în tehnologia de reciclare, e de părere José Nueno de la școala spaniolă de business IESE.

”Trebuie să ne gândim însă și la faptul că procentajul global de fast fashion ajunge la aproximativ 20 la sută, iar urgența de a schimba ceva pare mai mare decât e în realitate”.

Cele mai mari cifre de afaceri le au producătorii de textile sport, cum ar fi Nike sau Adidas, precum și concernele franceze de haine de lux Kering și LVMH. Specialistul spaniol mai crede că trendul de a închiria haine, în loc de a le cumpăra, va câștiga teren. ”Închirierea hainelor se practică deja de un deceniu în America, iar acum ajunge și în Europa.”

Sustenabilitatea dă bine în ochii consumatorilor

De pildă firma Pislow, din Barcelona, oferă acest serviciu. Pentru 40 de euro pe lună, clientul primește de la Pislow două piese de îmbrăcăminte și un accesoriu, care se potrivesc stilului său de îmbrăcăminte. După patru săptămâni, Pislow primește obiectele înapoi, le curăță și le închiriază din nou.

Există multe alte firme asemănătoare, cum ar fi Patagonia în SUA sau Ecoalf, care are deja o filială și la Berlin. Brand-ul spaniol Ecoalf se axează din 2009 pe modă reciclată, având un slogan clar:  #becausethereisnoplanetB (pentru că nu există o planetă B). Marca lui Javier Goyeneche nu participă numai la curățarea mărilor, ci refuză să se implice în acțiuni care încurajează comerțul de masă, cum ar fi Black Friday.

Inditex face tot mai multe reclame pe mediile sociale pentru a-și îmbunătăți imaginea. Angajează și influenceri, folosește tot mai mult Instagram, pentru a ”da bine”. În plus, șeful Inditex, Pablo Isla, a anunțat că, până în 2025, sută la sută din bumbacul, inul și poliesterul folosite în confecționarea hainelor vor fi ”ecologice, sustenabile și reciclate.” Schimbări care nu le ajung nici pe departe celor de la Fridays for Future.

Mai puțin de bun augur este că și miliardarul Amancio Ortega, fondatorul Inditex, nu are o reputație prea bună în societatea spaniolă, din cauza unor investiții făcute în scopul optimizării taxelor. Angajamentul său social și donațiile făcute de acesta spitalelor sau organizației umanitare Caritas sunt văzute de partidele spaniole de stânga ca ”praf în ochii publicului”.

Pentru o modă sustenabilă, consumatorii trebuie să gândească altfel

Anul 2020 înseamnă pentru Inditex, care a semnat, împreună cu alte 31 de firme, un ”Fashion Pact”, o serie de provocări. La acestea se adaugă și succesul modei second hand: ”În acest domeniu vom vedea tot mai multe platforme, târguri, firme și linii de afaceri”, prevede Nueno.

Dar toți jucătorii noi din piață, indiferent cât de inovativi ar fi, nu pot eluda o mare problemă, la fel ca Inditex: ”Pentru a fi cu adevărat sustenabili, noi toți trebuie să consumăm mai puțin și să creăm o economie circulară”, spune Valor, clarificând prin cifre: ”Se presupune că numai în SUA se aruncă anual 15 milioane de tone de haine, adică dublu față de acum 20 de ani”.


 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

7 comentarii

  1. Stupid people ataca orice!
    Daca vor sa salveze cu adevarat planeta sa dea un exemplu reducandu-si la zero „amprenta de carbon” cu o funie (desigur ecologica) si primul copac!

  2. Pamflet
    Militantii pentru mediu sa mearga sa protesteze la premiile oscar, acolo e poluarea, dezmatul si consumuri inutile cu hainele lor scumpe de unica folosinta si cu bijuteriile lor.
    Numai la prelucrarea unui diamant se consuma energie cat sa produca zara haine pentru un oras intreg.
    Si sa mearga sa protesteze la tokyo la olimpiada, unde iar e poluare si consumuri inutile, incepand cu echipamentele sportive care produc o gramada de carbon in procesul de fabricatie si terminand cu substantele dopante legale pe care absolut toti sportivii de performanta le folosesc.
    Povestea de la tokyo cu faclia cu hidogen e o pacaleala si o ipocrizie, la producerea tortelor si a hidrogenului producandu-se o multime de carbon

  3. N-am inteles exact: CE ar trebui sa faca Inditex (sau altii ca ei)? Eventual, sa nu mai vanda? Sa inchida asa, vreo 6 luni, cat oamenii sa poarte aceleasi haine si apoi sa redeschida? Sa-si ia ani sabatici? Nu e destul ca tembelii astia de eco-socialisti au provocat valul asta isteric cu mainile electrice, de au pus pe butuci, aproape, industria auto?

    O mana de isterici ECO au influenta mai mare decat ceilalti cetateni care alcatuiesc opinia publica! Asta pentru ca le dam voie, noi, ceilalti, liberali, conservatori si ce om mai fi noi… Eu = liberal. Sunt in mare masura anti-reglementare excesiva. O sa reglementam curand si cat se cade sa ne cacam pe zi!

    • Ce ar trebui să facă? Păi să pună în raft, unul lângă altul, produse identice dar unul să fie „fast fashion” la 10 euro și altul „eco” la 15 euro, să vadă toți activiștii lui pește că nu va cumpăra nimeni produsul de 15.

      (mă rog, dacă nu cumva activiștii sunt de fapt ai acelorași companii și, de fapt, chestia care se vrea este scumpirea produselor across the board. E greu să distingi dacă produsul a fost făcut „sustainable” sau nu, dacă angajații care l-au făcut au fost exploatați sau nu, poate e suficient să scrie pe etichetă „eco” și să fie de 2 ori mai scump. Și, când lumea urlă că sunt scumpe, Zara să zică „nu știu frate, voi ați zis să le facem mai scumpe. Prin prețul mare noi facem un bine planetei fiindcă voi cumpărați mai puțin și, automat, nu stricați mediul”)

      Nu va cumpăra nimeni produsul de 15 euro decât după ce se termină stocul de 10 euro.
      Și să lase pe net un stream video full time, să vadă toți ce cumpără lumea.

  4. Ce am înțeles eu: în loc să vândă cârpe cu 15 euro care țin maxim până la a zecea spălare, să folosească materiale mai bune calitativ, să le vândă cu 30 de euro și să țină douăzeci de spălări. Practic să vândă o bluză cu 30 în loc să vândă 2 bluze cu 15. Veniturile rămân la fel, cantitatea de deșeuri scade la jumătate, nimeni nu moare că a purtat o bluză de douăzeci de ori.

    Aia cu bumbacul din surse sustenabile e praf în ochi, majoritatea produselor lor sunt din fibre sintetice.

  5. Propun să se introducă niște uniforme obligatorii pentru toată lumea. Să fim toți îmbrăcați în salopetă. Dispare invidia dintre oameni și dorințele prostești pentru haine de firmă sau la modă. Vom merge toți cu autobuzul și vom mânca numai morcovi și pătrunjel, eco, desigur.

    G4media, nicio zi fără un articol progresist. Continuați să involuați, băieți.
    Adio gândire! Bine ai venit propagandă! E mai simplu să traduci din presa de stânga din Occident, decât să produci analize și reportaje proprii, originale, inteligente.

  6. Frumos este sa dati credit autorului pentru articol: Stefanie Müller (Madrid)
    https://www.dw.com/en/zaras-fast-fashion-problem-in-focus/a-52161858