În exclusivitate pentru Deutsche Welle, primarul Pragăi, Zdeněk Hřib, vorbeşte despre ameninţările la adresa persoanei sale, despre teama cu care trăieşte şi lupta pentru apărarea valorilor democratice.
Asta după ce un agent al serviciilor secrete ruse, care avea asupra sa o valiză în care se afla otravă, a ajuns în Cehia în urmă cu trei săptămâni. Serviciile secrete cehe au fost avertizate asupra transportului și au luat decizia să îi pună sub protecție pe primarul din Praga și primarul unui sector al capitalei. Ambii au iritat Rusia în ultima perioadă prin decizii cu o mare putere simbolică.
DW: Domnule primar general, împreună cu doi colegi din sectoarele pragheze vă aflaţi sub protecţia poliţiei. Potrivit publicației cehe Respekt, ar exista suspiciunea că serviciul secret rus ar urmări să vă asasineze. Cât de întemeiate sunt aceste bănuieli?
Zdeněk Hřib: În primul rând, aş vrea să vă spun că pentru mine este foarte important să îmi susţin ţara, Republica Cehă, un stat democratic – aceasta chiar dacă îmi pun viaţa în pericol. Ca om politic ales, este de datoria mea să apăr libertatea de opinie, nu în ceea ce mă priveşte, ci pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Cu privire la ameninţări, pot confirma că de la Paşte încoace mă aflu sub protecţia poliţiei. Din păcate, la cererea poliţiei, nu vă pot oferi mai multe detalii în acest sens şi nici referitor la măsurile concrete menite a mă proteja.
Ne puteţi spune dacă protecţia poliţiei este consecinţa ameninţărilor ruseşti?
Nu, din păcate nu vă pot spune nimic în legătură cu tentativa serviciului secret rus de a mă otrăvi cu ricină, noviciok sau poloniu. Vă pot, însă, spune că la începutul lunii martie, m-am adresat poliţiei după ce am fost urmărit în apropierea locuinţei mele de către un bărbat. Dacă ameninţarea se va dovedi reală, atunci în pericol nu mă aflu doar eu, ci şi familia mea.
Aţi văzut aşadar că vă urmăreşte cineva?
Da. E vorba de o persoană care se comporta ciudat, nu ca cineva care stă doar aşa, pur şi simplu. Văzusem deja acea persoană şi în apropierea casei mele când m-am întors de la serviciu. Dar şi în această chestiune, poliţia m-a rugat să nu dau publicităţii amănunte, pentru că ar îngreuna ancheta.
Faptul că piaţa în care se află ambasada Rusiei din Praga poartă acum numele lui Boris Nemţov nu a fost bine primit la Moscova. De ce vi s-a părut important să cinstiţi pe această cale memoria fostului lider rus de opoziţie, asasinat cu cinci ani în urmă?
Ţin să subliniez că şi în alte oraşe s-a luat această decizie – de pildă la Kiev, Vilnius sau Washington. La Praga a existat o iniţiativă civică în acest sens, iar comisia locală pentru redenumirea străzilor şi pieţelor nu a avut nicio obiecţie de ordin tehnic sau administrativ. Am fost surprins de reacţia ambasadei ruse de a-şi modifica adresa oficială, folosind adresa serviciului său consular. Să nu uităm că însuşi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, anunţase, după asasinarea lui Nemţov, că făptaşii trebuie să se aştepte la pedepse dure. De aceea nu înţeleg de ce se distanţează ambasada Rusiei de numele fostului vicepremier.
Prin ce se evidenţiază personalitatea fostului lider de opoziţie din punctul dumneavoastră de vedere?
Extrem de important mi se pare, de exemplu, faptul că Nemţov s-a pronunţat contra unei anexiuni a Crimeei.
Demontarea statuii mareşalului Ivan Konev, considerat drept eliberator al Pragăi în cel de-al Doilea Război Mondial, a dat naştere unui nou conflict cu Moscova. Cum comentaţi această situaţie?
Din punct de vedere juridic şi administrativ nu pot spune nimic, deoarece sectorul 6 al capitalei este independent. Politic, Ivan Konev este un personaj istoric controversat, deoarece a participat la înăbuşirea revoluţiei ungare din 1956, la care s-au comis masacre şi au murit mii de oameni. În ce priveşte eliberarea oraşului Praga, multă vreme a fost evidenţiat rolul însemnat al Armatei Roşii. Realitatea este, însă, că prin revolta din 5 mai 1945, oraşul s-a autoeliberat în bună parte. Konev şi Armata Roşie au intrat în Praga abia pe 9 mai 1945.
Nu e prima dată că vă treziţi implicat într-un conflcit cu regimuri autoritare şi totalitare. Anul trecut s-a produs o neînţelegere şi cu China. Au mai existat ameninţări la adresa persoanei dumneavoastră şi în trecut?
Aşa ca acum, nu. Au existat acuzaţii publice. Jiří Ovčáček, de pildă, purtătorul de cuvânt al preşedintelui ceh, Miloš Zeman, m-a acuzat în repetate rânduri că dăunez relaţiilor dintre Praga şi Beijing. China a ameninţat că nu va mai sponsoriza clubul de fotbal praghez. Eu cred că persoana mea a fost doar un pretext pentru nerespectarea unor promisiuni de investiţie de către China. Eu îmi menţin părerea, considerând Beijingul ca nefiind un partener de nădejde.
Vi se pare important să specificaţi ce fel de sistem politic domneşte în China?
Da, mai ales acum în actuala criză de coronavirus. Dacă autorităţile chineze ar fi dat dovadă de mai multă transparenţă şi deschidere, am fi putut salva din timp mai multe vieţi omeneşti. Acestea n-au dat publicităţii informaţii esenţiale, motiv pentru care multe alte ţări n-au putut reacţiona la timp. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a luat ca atare rapoartele din China, fără a le verifica atent, şi a fost surdă la avertismentele venite din partea Taiwanului, unde se obţinuseră deja devreme rezultate în lupta cu noul coronavirus.
Înainte de a deveni primar al oraşului Praga, aţi luat deschis poziţie faţă de totalitarism, inclusiv în cazul Chinei, şi e cunoscut faptul că sunteţi un susţinător al Tibetului. Continuaţi să vă poziţionaţi deschis în acest sens şi acum după preluarea funcţiei de primar?
Praga comemorează Revolta Tibetană contra dominaţiei chineze. Este o tradiţie pe care o întâlnim şi în alte oraşe din Cehia. Noi, cehii, am trăit de asemenea experienţa suprimării identităţii noastre naţionale. De aceea resimţim empatie faţă de tibetani. Referitor la modul în care sunt trataţi uigurii şi alte minorităţi etnice în China, trebuie să spun că lagărele de concentrare în care sunt ţinuţi aceşti oameni sunt absolut inacceptabile şi nu-şi au locul într-o lume civilizată.
Agenţi secreţi ruşi au lichidat deja o serie de adversari ai regimului de la Kremlin din străinătate. Vă temeţi pentru viaţa dumneavoastră?
Rusia a negat că ar fi pus la cale asasinarea mea şi a altor politicieni cehi, dar eu consider pericolul ca fiind întemeiat dacă mă gândesc la cazurile Litvinenko, Skripal şi altele. Dacă mă tem? Depinde cum definim teama. Bineînţeles că nu vreau să trăiesc cu frică. De aceea respect toate recomandările poliţiei.
Context
Primarul Pragăi, Zdeněk Hřib, a decis să dea numele lui Boris Nemțov pieței din fața Ambasadei Rusiei. Nemțov a fost un cunoscut politician de opoziție, una dintre puținele voci critice la adresa lui Vladimir Putin, asasinat în 2015.
La rândul său, primarul de sector Ondřej Kolář a decis demolarea statuii mareșalului sovietic Ivan Konev. Konev a condus forțele Armatei Roșii contra trupelor naziste pe teritoriul Cehoslovaciei în timpul celui de-al doilea războil mondial, dar a jucat un rol major în instaurarea comunismului, în suprimarea revoltei maghiare din 1956 și în construirea Zidului Berlinului, porivit Europa Liberă.
Rusia a reacționat violent la ambele decizii ale edililor din Praga.
Foto: Primarul Pragăi, Zdeněk Hřib / Sursa: Deutsche Welle
9 comentarii