Zeci de disidenţi ruși sunt supuşi unor tratamente psihiatrice obligatorii din cauza opiniilor politice

Zeci de ruşi sunt supuşi unor tratamente psihiatrice obligatorii din cauza opiniilor politice, iar această tendinţă s-a amplificat de la începutul războiului din Ucraina, potrivit unor avocaţi şi grupuri de apărare a drepturilor omului, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Această practică aminteşte de o metodă de control utilizată pe scară largă în Uniunea Sovietică şi cunoscută sub numele de „psihiatrie punitivă”, chiar dacă amploarea actuală este mult sub cea observată de la sfârşitul anilor 1960 şi până la începutul anilor 1980.

Reuters precizează că, pentru această anchetă, a analizat date de la un expert internaţional şi două grupuri ruse pentru drepturile omului, a intervievat trei avocaţi şi a cercetat materialele de caz de la două femei activiste trimise prin ordin judecătoresc să se supună evaluărilor psihiatrice la un spital din Siberia.

Femeile, ale căror relatări sunt raportate în articolul Reuters în detaliu pentru prima dată, au fost eliberate după câteva săptămâni, dar au descris experienţa ca pe un calvar care a lăsat urme.

Ekaterina Fatianova, în vârstă de 37 de ani, a fost internată pe 28 aprilie anul trecut la Spitalul de Psihiatrie KKPND Nr. 1 din oraşul ei natal, Krasnoiarsk, după ce a fost acuzată că a discreditat forţele armate ruse prin publicarea unui articol într-un mic ziar de opoziţie pe care îl conducea în timpul liber. Nu ea era autoarea articolului, care a susţinut că războiul din Ucraina are în spate motive imperialiste.

În timp ce se afla în spital, a fost supusă unor proceduri dureroase, degradante şi inutile, inclusiv un examen ginecologic, a scris ea în scrisori de plângere către autorităţi, consultate de Reuters.

Fatianova a fost externată din spital pe 27 mai după ce medicii au stabilit, într-un document văzut de Reuters, că nu are tulburări sau boli mintale.

„Cred că scopul real de a mă plasa acolo a fost suprimarea morală şi izolarea de societate, posibil ca o pedeapsă pentru poziţia mea civică activă”, a spus ea.

Robert van Voren, un profesor olandez şi militant pentru drepturile omului care a petrecut zeci de ani studiind ceea ce el descrie drept abuzul politic al psihiatriei în Rusia, a declarat că a documentat aproximativ 23 de astfel de cazuri pe an din 2022, când a început invazia pe scară largă din Ucraina, în creştere de la o medie anuală de aproximativ 5 între 2015 şi 2021.

Ministerul de Justiţie din Rusia, comisarul pentru drepturile omului şi Kremlinul nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la presupusa utilizare a psihiatriei în scopuri politice. Kremlinul spune că nu discută cazuri individuale care trec prin sistemul de justiţie penală, deoarece acestea sunt de competenţa instanţelor.

Spitalul KKPND Nr.1 nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

În epoca sovietică, mii de disidenţi au fost internaţi din motive politice, pe baza premisei că numai cineva bolnav mintal s-ar împotrivi statului comunist. Printre cele mai cunoscute cazuri au fost cele ale disidentului Vladimir Bukovski şi ale poetului Iosif Brodski, laureat al Premiului Nobel.

Deşi mult sub acel nivel, tendinţa actuală este totuşi „îngrijorătoare”, a spus Van Voren într-un interviu. Reuters a relatat anterior o reapariţie a altor practici din epoca sovietică în timpul războiului din Ucraina, inclusiv denunţurile unor cetăţeni împotriva unor presupuşi suspecţi.

În multe alte părţi ale lumii, utilizarea tratamentului psihiatric obligatoriu este în declin şi, în general, este limitat la cazurile penale violente, a declarat Dainius Puras, un psihiatru lituanian care a fost raportor special al ONU pentru dreptul la sănătate.

Puras a spus că erodarea reformelor democratice în Rusia a avut un „impact dăunător asupra psihiatriei ruse”, avertizând că utilizarea de către Moscova a psihiatrilor numiţi de stat în cauzele judecătoreşti poate duce la decizii care servesc interesele autorităţilor naţionale.

În Rusia, tratamentul obligatoriu „este folosit acum din nou în scopuri politice, aşa cum era pe vremea Uniunii Sovietice”, a subliniat el.

Grupul rus pentru drepturile omului Memorial a identificat 48 de persoane despre care spune că sunt supuse în prezent unui astfel de tratament în cazuri motivate politic. Dintre aceştia, 46 sunt pacienţi internaţi în psihiatrie şi doi primesc tratament în ambulatoriu în timp ce se află în închisoare.

Cele mai frecvente acuzaţii împotriva lor se referă la critica războiului. Treisprezece dintre persoane au fost urmărite penal în temeiul legilor de cenzură adoptate la scurt timp după invazia rusă, a precizat grupul pentru drepturile omului.

Conform Memorial, cea mai tânără persoană supusă unui tratament psihiatric obligatoriu pentru protestele legate de război a împlinit 20 de ani în spital săptămâna trecută. Tânărul a fost investigat ca adolescent în 2023 pentru că a cerut permisiunea de a organiza un miting împotriva războiului, iar un tribunal a dispus internarea lui în februarie anul trecut.

Anastasia Pilipenko, o avocată care a reprezentat persoane plasate sub tratament psihiatric obligatoriu, a declarat pentru Reuters că nu consideră „comportamentul riscant sub forma declaraţiilor publice împotriva războiului ca fiind un semn de tulburare mintală”.

Pilipenko nu reprezintă niciunul dintre persoanele menţionate în articol.

Spitalizările reprezintă o mică parte din totalul arestărilor şi întemniţărilor pentru crime politice, inclusiv a vorbi împotriva războiului. Puţin peste 20.000 de persoane au fost arestate pentru că şi-au exprimat o poziţie împotriva războiului de când a început invazia pe scară largă, conform grupului rus pentru drepturile omului OVD-Info. Dintre acestea, 1.155 de persoane au fost inculpate penal.

Pentru cei internaţi ca pacienţi psihiatrici, traume suplimentare rezultă din natura nelimitată a detenţiei lor şi din faptul că sănătatea lor mentală este pusă sub semnul întrebării, a spus Van Voren.

„Contestă valoarea a ceea ce gândeşti pentru că este numită boală mintală. Şi asta are un efect foarte debilitant”, a explicat el.

Memorial a precizat că persoana spitalizată cel mai mult timp într-un caz motivat politic este Albert Gurdjian, internat din 2017 după ce ar fi postat online că oficialii din justiţie sunt un grup de crimă organizată şi că ar fi bine să „explodeze iahtul” unui om de afaceri apropiat de preşedintele Vladimir Putin.

Reuters nu a putut să-l contacteze pe Gurdjian pentru comentarii.

Fatianova, jurnalista din Krasnoiarsk, a spus în plângerile sale că a fost dusă la Spitalul KKPND Nr. 1 de către ofiţerii serviciului de securitate FSB şi că a fost presată să semneze formulare de admitere care autorizează tratamentul şi procedurile fără acordul ei informat şi voluntar.

Pe când era acolo, ea a spus că a trebuit să demisioneze de la locul de muncă principal la o companie de management, deoarece aceasta a refuzat să-i ofere concediu. De asemenea, a fost concediată de la un loc de muncă anterior la o companie de transport în decembrie 2023, după ce FSB a început să o investigheze, a spus ea în plângerile sale.

Tânăra a mai atras atenţia că pacienţilor li se refuzau uneori plimbările zilnice, li se dădea pâine mucegăită şi erau adesea deranjaţi de ţipetele femeilor de la un alt etaj al clădirii.

Ministerul Sănătăţii a răspuns, respingând plângerile înaintate de Fatianova. Cu toate acestea, inspectoratul regional de sănătate a precizat într-o scrisoare din 1 octombrie că a avertizat spitalul să obţină consimţământul informat de la pacienţi.

În decembrie, Fatianova a fost condamnată pentru articolul din ziar la doi ani de muncă forţată, o formă de pedeapsă în care condamnaţii trebuie să locuiască într-un hostel şi să îndeplinească în mare parte sarcini necalificate, cum ar fi ridicarea gunoiului sau curăţarea zăpezii. Sentinţa încă nu a intrat în vigoare, în aşteptarea contestaţiilor, a spus ea.

În timpul spitalizării, ea a întâlnit-o pe Olga Suvorova, în vârstă de 56 de ani, o militantă prolifică pe probleme sociale şi de mediu, care a declarat pentru Reuters că a fost supusă la rândul ei la teste invazive şi inutile acolo, deşi, spre deosebire de Fatianova, ea refuzat să semneze un formular de consimţământ.

„Aceasta este psihiatrie punitivă”, a spus Suvorova într-un interviu telefonic. „Scopul tuturor acestor lucruri este să mă defăimeze, să-mi slăbească contribuţia, să mă calomnieze şi să facă oamenii să nu mai aibă încredere în mine”, a adăugat ea.

Documentele cazului arată că internarea lui Suvorova a rezultat dintr-o anchetă penală care susţinea că ea a acuzat în mod fals un ofiţer de poliţie de agresiune în octombrie 2023. Suvorova spune că ofiţerul a trata-o necorespunzător. Ea şi-a susţinut plângerea cu un raport medical care arăta vânătăi din cauza cărora a fost nevoită să poarte un bandaj timp de două săptămâni.

În decembrie 2023, Suvorova a fost arestată în dosarul de acuzaţie falsă pe aeroportul din Krasnoiarsk, după ce s-a întors de la o întâlnire la Moscova cu Ekaterina Dunţova, un politician de opoziţie care încerca să candideze împotriva lui Putin la alegeri.

Refuzând să recunoască faptul că ar fi comis ceva ilegal, Suvorova a fost trimisă din ordinul unui anchetator pentru două examinări psihiatrice în ambulatoriu. Într-un raport, un medic a spus că a prezentat semne de „tulburare mixtă de personalitate”, inclusiv un comportament impulsiv şi o „fixare asupra dorinţei de a ajuta alţi oameni”.

Pentru investigaţii suplimentare, o instanţă a trimis-o în mai pe Suvorova la KKPND Nr.1 ca pacient internat, arată documentele analizate de Reuters.

Suvorova a spus că abia după ce s-a plâns de tratamentul ei a fost externată după trei săptămâni, cu un document medical care arăta că nu s-a constatat că suferă de vreo tulburare psihiatrică.

Suvorova a recunoscut că în timpul a două înfăţişări în instanţă, în 2021 şi 2024, s-a tăiat public la braţ şi a recoltat sânge. Ea a spus că nu s-a rănit grav în nicio ocazie şi a acţionat pentru a evidenţia nedreptăţile.

„Aleg metode care pot atrage atenţia”, a spus ea. „Dacă ar exista motive reale de a bănui că am o boală psihiatrică, cu siguranţă nu aş fi ieşit din spital”, a adăugat Suvorova.

Ingvar Gorlanov, un tânăr de 26 de ani din Siberia ai cărui părinţi au murit când era copil, a fost trimis pentru prima dată la o instituţie de psihiatrie în 2019, când a organizat un protest individual în faţa administraţiei prezidenţiale de la Moscova, cerând o întâlnire cu Putin despre drepturile orfanilor, potrivit avocatului său, Alexei Prianişnikov.

Poliţia l-a reţinut pe Gorlanov şi l-a dus la spital. Câteva zile mai târziu, o instanţă a decis în favoarea tratamentului obligatoriu.

De atunci, Gorlanov a fost trimis la alte două spitale de psihiatrie după arestări repetate, a declarat Prianişnikov pentru Reuters. El se află pe o listă federală de „terorişti şi extremişti”, acuzat de infracţiuni, inclusiv incitarea la ură şi insultarea unui ofiţer de poliţie.

Prianişnikov a spus că clientul său este o persoană normală, cu un „simţ sporit al dreptăţii”, care nu prezintă niciun pericol pentru sine sau pentru alţii şi ar trebui să primească terapie, şi nu tratament internat şi medicamente antipsihotice.

Reuters a comunicat sporadic prin mesaje text cu Gorlanov, internat într-o unitate psihiatrică din oraşul natal, Novokuzneţk, din 15 iulie. El a spus că i se permite accesul la telefon timp de zece minute în weekend. La începutul lunii februarie, Gorlanov a afirmat că este încă pacient acolo.

Întrebat ce l-a motivat să continue să protesteze, Gorlanov a răspuns: „Oportunitatea de a contribui la schimbarea în bine a politicii din ţară”.