Zeci de mii de belgieni protestează în stradă la Bruxelles împotriva măsurilor de austeritate preconizate de noul guvern și în special împotriva proiectului de desfiinţare a pensionărilor anticipate

O mare de oameni – 60.000 de persoane, conform poliţiei, 100.000, potrivit sindicatelor – a defilat joi la Bruxelles împotriva măsurilor de austeritate preconizate de guvernul premierului conservator flamand Bart De Wever, şi în primul rând a proiectului de desfiinţare a pensionărilor anticipate, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Aceasta este prima zi de mobilizare sindicală de la instalarea pe 3 februarie a noului executiv ce moşteneşte guvernarea unei ţări împotriva căreia Comisia Europeană a declanşat procedura de deficit excesiv şi care vrea să reducă cheltuielile publice.

”Nu suntem lămâi’, ‘Încetaţi să ne jumuliţi’, ‘Taxarea bogaţilor pe când?’, se putea citi pe pancartele participanţilor, reflectând teama de prelungire a duratei de activitate fără creşterea puterii de cumpărare, precum şi teama de adâncire a inegalităţilor.

‘Măsurile indicate în acordul guvernamental sunt total inadmisibile’, a declarat pentru AFP William, un militar în vârstă de 45 de ani, furios de perspectiva de a fi obligat să muncească până la 67 de ani, nu până la 56, cum este prevăzut acum.

Militari, profesori, angajaţi ai căilor ferate sau pompieri, veniţi să manifesteze în mare număr, sunt vizaţi de acest proiect de desfiinţare a regimurilor speciale de pensionare.

În plus, un nou mod de calcul al pensiilor prevede că nu se va mai ţine cont de întreruperile de carieră, o măsura percepută ca penalizând mai ales femeile.

‘Nu ne aşteptam la asemenea orori’ în acordul de coaliţie, a spus fostul ministru al apărării, socialista Ludivine Dedonder, venită să îi susţină pe militari, care şi-au luat concediu pentru a putea participa la protest.

Mobilizarea – la apelul celor trei mari sindicate: creştin, socialist şi liberal – a fost de două ori mai mare decât cel de pe 13 ianuarie, când la Bruxelles au defilat 30.000 de persoane pentru a apăra serviciile publice şi pensiile.

În urma grevei, ţara funcţiona în ritm încetinit, cu transporturi în comun puternic perturbate şi avioane consemnate la sol în lipsa controlului aerian.

‘Traficul aerian este imposibil deasupra Belgiei (…) toate zborurile sunt anulate între 06.45 şi 22.15’, a avertizat Brussels Airport, compania care administrează aeroportul Bruxelles-Zaventem, cel mai mare din ţară.

Ajuns în fruntea coaliţii cu dreapta francofonă ca principat aliat, noul premier Bart De Wever a prezentat situaţia bugetară a Belgiei ca fiind ‘cea mai rea din lumea occidentală’. Deficitul public aşteptat pentru 2024 este de 4,6% din PIB.

În vizorul sindicatelor, cărora li s-a alăturat şi Partidul socialist francofon, acum în opoziţie, se află şi limitarea la doi ani a indemnizaţiilor de şomaj.

Această reformă emblematică preconizată de coaliţia lui De Wever este văzută în sudul ţării ca o măsură ‘anti-valoni’, dat fiind că Valonia (sud) este cea mai lovită de şomaj (7,5% în trimestrul al 3-lea din 2024, faţă de 4,3% în Flandra).

Pe de altă parte, Liga drepturilor omului a criticat ‘o orientare spre extrema dreaptă a politicilor de imigraţie în Belgia’, cu referire la intenţia de a restrânge reîntregirea familială şi accesul la alocaţii sociale pentru solicitanţii de azil.