Zeci de mii de germani protestează în stradă de o săptămână împotriva partidului de extremă dreapta AfD în marile orașe

Mii de oameni manifestează în întreaga Germanie împotriva extremei drepte, pe care o acuză de subminarea democraţiei, vizând Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) – iar unii cer interzicerea formaţiunii -, relatează AFP, citată de News.ro. Mobilizarea se extinde de la oraşe medii la mari oraşe, în care au loc mai multe manifestaţii pe zi de o săptămână.

Până duminică sunt anunţate alte aproximativ 100 de manifestaţii, cel mai adesea cu sloganul ”Împreună împotriva extremei drepte”.

Mișcarea a fost declaşată de dezvăluirea la 10 ianuarie, de către publicaţia germană de investigaţii Correctiv, a unei reuniuni la Potsdam, în apropiere de Berlin, în noiembrie, la care s-a discutat un plan de expulzare masivă a persoanelor de origine străină. Între participanţi se afla un reprezentant al mişcării identitare radicale – austriacul Martin Sellner – şi membri AfD.

Această dezvăluire a şocat o ţară care părea să fi acceptat ca pe o fatalitate ascensiunea în sondaje a acestei formaţiuni ostile migranţilor, înfiinţată în urmă cu 11 ani. Această ”reuniune scandaloasă” a aprins ”frica deportării a milioane de cetăţeni sau necetăţeni, o frică ce face parte din moştenirea critică a naţional-socialismului (nazism), declară AFP un politolog specializat în extrema dreaptă, Hajo Funke.

La câteva zile după aceste dezvăluiri, aproximativ 20.000 de persoane manifestau la Berlin, iar alți 10.000 la Potsdam, inclusiv cancelarul social-democrat Olaf Scholz şi ministrul său al Afacerilor Externe Annalena Baerbock.

Activiştii şi organizaţiile care au convocat aceste adunări au părut să fie primii surprinşi de valul participanţilor.

Această contestare pare să fie expresia unei mobilizări a ”majorităţii tăcute” în favoarea apărării democraţiei, pe care spunea recent că şi-o doreşte preşedintele serviciilor germane de informaţii interne (BfV) Thomas Haldenwang.

Manifestaţiile sunt ”încurajatoare şi arată că noi, democraţii, suntem mai numeroşi decât cei care vor să ne învrăjbească”, comenta Olaf Scholz.

AfD a profitat în ultimele luni de insecuritate a populaţiei rezultată în urma unui nou aflux de migranţi în ţară şi de certuri permanente între cele trei partide ale coaliţiei guvernamentale, pe fondul unei recesiuni economice şi unei inflaţii mari. AfD s-a instalat în mod solid în poziţia a doua în intenţiile de vot – cu aproximativ 22% -, în urma conservatorilor din CDU/CSU.

În bastioanele sale din fosta Germanie comunistă (RDG), formaţiunea se află pe primul loc – cu peste 30% în intenţiile de vot – în trei landuri, şi anume Thuringia, Saxonia şi Brandenburg, în care au loc în septembrie alegeri regionale.

După şocul intrării AfD în Parlament în 2017, AfD s-a integrat în peisajul politic, în pofida faptului că toate partidele refuză să se alieze cu el.

Acum, vocile care cer interzicerea AfD – reprezentate de SPD-ul lui Olaf Scholz – se multiplică. În pofida faptului că ele au şanse mici să o obţină, o petiţie prin care se cere retragerea drepturilor constituţionale ale liderului AfD în Thuringia, Björn Höcke, considerat omul puternic al partidului, a adunat peste un milion de semnături în urma dezvăluirilor Correctiv.

AfD a fost plasat în Thuringia sub o supraveghere consolidată, după ce BfV a acuzat partidul că apără poziţii anticonstituţionale.

Formaţiunea de extremă dreapta a fost acuzată şi plasată sub supravegghre şi în Saxonia-Anhalt (est), dar şi Organizaţia de Tineret a AfD din Brandenburg, landul din jurul Berlinului.