Ziar german, despre ”lungul drum spre Vest al Republicii Moldova”. România şi Bulgaria oferă exemple negative. Adesea servesc drept exemplu pentru a demonstra de ce Moldova nu este un partener potrivit

Vecinul de război al Ucrainei urmează să devină de asemenea ţară candidată la UE. Între timp Moldova se bucură de multă vreme de atenţia UE şi lucrează pentru democraţie şi statul de drept, scrie Suddeutsche Zeitung, citată de Rador.

Zilele trecute uşa spre UE s-a mai deschis puţin pentru mica Republică Moldova. La Chişinău nu mai există aproape nicio îndoială că – după Olaf Scholz, Emmanuel Macron şi Mario Draghi, precum şi Comisia Europeană – şi alţi membri UE vor spune la apropiatul summit DA. Statutul de candidat l-a obţinut Republica Moldova datorită Ucrainei.

Ca o viitoare victimă potenţială Moldova nu împarte încă soarta ucrainenilor. Însă în calitate de ţară vecină din sud-vest este expusă unui pericol acut, iar planurile de război ale lui Putin se întind mult spre Vest. De aceea braţele larg deschise ostentativ din Bruxelles constituie înainte de toate un semnal de solidaritate în vremuri de război care ar putea fi câştigat, în caz ideal, împreună. Dintr-odată începe să „plouă” cu ameninţări din partea Moscovei, ceea ce era de aşteptat.

Paralela cu Ucraina este greu de trecut cu vederea: ţara este săracă şi coruptă, jefuită de oligarhi şi subminată de structuri mafiote. O mare parte a populaţiei doreşte un sprijin financiar, dar şi un stat de drept. În Moldova nu a existat un Maidan, deoarece structurile societăţii civile sunt mai slab conturate faţă de Ucraina. Iar în Transnistria avem de-a face cu o parte de ţară aliată cu Rusia, separatistă, ceea ce face imposibilă o aderare la UE înainte de soluţionarea politică de facto a problemei separatiste.

Însă: preşedinta şi guvernul din Republica Moldova au fost aleşi în schimbul promisiunii de eradicare a corupţiei, reformarea justiţiei, pentru îndeplinirea cărora se depun eforturi intense – fiind ameninţate mereu de contraofensive ale unei elite post-sovietice.

Săptămânal sosesc de la Chişinău relatări despre arestarea unor foşti politicieni pentru corupţie, confiscarea unor averi ilegal obţinute de diverşi oligarhi. De asemenea nu se ştie niciodată precis cine profită de pe urma acestor controale: guvernul în lupta sa pentru reforme, sau partea pro-moscovită care adânceşte şi mai mult separarea societăţii şi alimentează furia împotriva guvernului.

În anii de după Maidan Ucraina era percepută din nou aproape drept un „failed state”, un stat eşuat. Dar iată că acum, din cauza ameninţării colective, trebuie să se reinventeze, să se reorganizeze. Moldova, în schimb, după liberalizarea vizelor şi acordul de asociere cu UE s-a mişcat în direcţia vestului.

Ajutorul umanitar pentru refugiaţii ucraineni şi creditele mari de la Bruxelles pentru stabilizarea bugetului de stat au arătat că Moldova este deja cooptată în familia europeană. Ţara se bucură clar de o mai mare atenţie şi sprijin faţă de oricând înainte. Criza profundă, în care Rusia a aruncat întreaga Europă, doar a accelerat acest lucru.

Preşedintele Maia Sandu a replicat cu oarecare modestie la anunţul de la Bruxelles privind statutul de candidat, afirmând că provocările sunt „complexe”. Obiectivul este de a „ancora în portul valorilor europene”. Este credibil. Restul va mai dura.

Ţările vecine România şi Bulgaria oferă în acest sens exemple negative. Din momentul aderării lor în 2007 se află sub o observaţie permanentă şi adesea servesc drept exemplu pentru a demonstra de ce Moldova nu este un partener potrivit. Dar şi aceste două ţări au ajuns definitiv în UE, cel puţin din momentul invadării Ucrainei de Rusia. Vladimir Putin le-a oprit orice alternativă.

Sursa: Suddeutsche Zeitung/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu