Ziua Z pentru Dragnea. Ce se poate întâmpla azi la Înalta Curte în dosarul angajărilor fictive

Completul de 3 judecători al ICCJ este aşteptat să pronunţe joi sentinţa în procesul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman, în care liderul PSD Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Completul a amânat de 2 ori până acum pronunţarea sentinţei. Oricare ar fi decizia, ea nu este definitivă, putând fi apelată la completul de 5 judecători. G4media.ro a chestionat mai mulţi avocaţi şi magistraţi în legătură cu ceea ce s-ar putea întâmpla astăzi şi a ajuns la concluzia că sunt mai multe variante posibile:

1. Instanţa poate amâna din nou, fără explicaţii oficiale. Nu ar fi ceva neobişnuit, sentinţa în dosarul fostului premier Victor Ponta, de exemplu, a fost dată după 5 amânări. Neoficial, pot fi mai multe explicaţii pentru amânările repetate: lipsa de timp în condiţiile în care instanţa are multe procese de judecat, complexitatea dosarului, faptul că magistraţii nu reuşesc să se pună de acord, comoditatea, teama.

2. Completul poate emite o decizie de achitare cu 3:0 sau cu 2:1.

3. Judecătorii pot da o sentinţă de condamnare cu executare, cu majoritate de voturi sau unanimitate.

4. Instanţa poate decide, cu majoritate de voturi sau unanimitate, condamnarea lui Liviu Dragnea, din nou, cu suspendare. Juriştii consultaţi de G4media.ro au explicat că teoria vehiculată în spaţiul public – potrivit căreia a doua condamnare într-un dosar penal e automat cu executare – e falsă. Doar în cazul recidivei post-condamnatorii putem vorbi de aşa ceva, ceea ce nu e cazul. Faptele pentru care este acuzat Liviu Dragnea sunt comise înainte de condamnarea definitivă din dosarul Referendumul, nu după. În cazul de faţă suntem în situaţia „concursului de infracţiuni”.

Juriştii consultaţi au explicat că individualizarea pedepsei depinde şi de cuantumul eventualei sancţiuni pe care ar putea să o primească liderul PSD. La individualizarea pedepsei, instanţa îi va aplica inculpatului legea penală cea mai favorabilă, vechiul cod penal, pentru că faptele au fost comise înainte de intrarea în vigoare a noului cod, 1 ianuarie 2014. Angajările presupus fictive au fost între 2006 şi 2013. Vechiul cod penal nu prevede aplicarea unui spor de pedeapsă, ci la concursul de infracţiuni se aplică pedeapsa cea mai mare.

Aşadar, dacă liderul PSD va primi în dosarul angajărilor fictive o pedeapsă de 3 ani sau mai mică, instanţa anulează suspendarea pedepsei de 2 ani primite în dosarul „Referendumul”, pune în aplicare concursul de infracţiuni şi pedeapsa rezultantă prin contopire ar fi cea mai mare, de 3 ani sau până în 3 ani. În acest caz poate fi dispusă tot o pedeapsă cu suspendare.

Dacă, în schimb, Liviu Dragnea va primi în dosarul angajărilor fictive o pedeapsă mai mare de 3 ani, instanţa anulează suspendarea pedepsei de 2 ani primite în dosarul „Referendumul”, pune în aplicare concursul de infracţiuni şi pedeapsa rezultantă de peste 3 ani este automat cu executare. Chiar şi aşa sentinţa nu e definitivă, putând fi atacată cu apel la completul de 5 judecători.

Completul care trebuie să pronunţe decizia în dosarul angajărilor fictive e format din judecătorii Ştefan Pistol, Geanina Arghir şi Constantin Epure. Acelaşi complet l-a achitat pe preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul de mărturie mincinoasă. Judecătorii Pistol şi Arghir au făcut parte din şi completul care l-a achitat pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă în procesul cu fostul primar al Ploieştiului. Judecătorul Pistol este renumit pentru deciziile sale de achitare. El a făcut parte şi din completele care l-au achitat iniţial pe Gigi Becali în două dosare. Ulterior, la apel, Becali a fost condamnat de completul de 5 judecători prezidat de fosta şefă a ICCJ Livia Doina Stanciu. Gigi Becali i-a şi mulţumit judecătorului Pistol. Vezi aici

Ce spune legea. Potrivit codului penal în vigoare, capitolul „Individualizarea pedepselor”, secţiunea „Suspendarea condiţionată a executării pedepsei”

„Art. 81. Condiţiile de aplicare a suspendării condiţionate

Instanţa poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;

c) se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei poate fi acordată şi în caz de concurs de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c).

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu atrage suspendarea executării măsurilor de siguranţă şi a obligaţiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

Suspendarea condiţionată a executării pedepsei trebuie motivată.

La articolul 86 indice 1, codul penal spune:

„Condiţiile de aplicare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere

Instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;

c) se apreciază, ţinând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi acordată şi în cazul concursului de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1 lit. b) şi c).

Dispoziţiile art. 81 alin. 5 şi 6 se aplică şi în cazul suspendării executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere.”

La articolul 38, legea spune:

„Concursul de infracţiuni

(1) Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni.

(2) Există concurs formal de infracţiuni când o acţiune sau o inacţiune săvârşită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor infracţiuni.

Citeşte aici şi ce probe sunt în favoarea şi în defavoarea liderului PSD.