Zonele de pe glob afectate de secetă extremă și-au triplat dimensiunea începând cu anii ’80 , arată un nou studiu

Suprafața de teren afectată de secetă extremă s-a triplat din anii 1980, se arată într-un nou raport privind efectele schimbărilor climatice, potrivit BBC.

48% din suprafața Pământului a avut cel puțin o lună de secetă extremă anul trecut, conform analizei efectuate de Lancet Countdown on Health and Climate Change – față de o medie de 15 % în anii 1980.

Aproape o treime din lume – 30% – s-a confruntat cu secetă extremă timp de trei luni sau mai mult în 2023. În anii 1980, media era de 5%.

Noul studiu oferă unele dintre cele mai actualizate date globale privind seceta, marcând cât de repede se accelerează aceasta.

Pragul secetei extreme este atins după șase luni de precipitații foarte slabe sau de niveluri foarte ridicate de evaporare din plante și sol – sau ambele.

Aceasta reprezintă un risc imediat pentru apă și salubritate, securitatea alimentară și sănătatea publică și poate afecta aprovizionarea cu energie, rețelele de transport și economia.

Cauzele secetelor individuale sunt complicate, deoarece există o mulțime de factori diferiți care afectează disponibilitatea apei, de la fenomene meteorologice naturale la modul în care oamenii folosesc terenurile.

Însă schimbările climatice modifică regimul precipitațiilor la nivel mondial, făcând unele regiuni mai predispuse la secetă.

Intensificarea secetei a fost deosebit de gravă în America de Sud, Orientul Mijlociu și Cornul Africii.

În Amazonul din America de Sud, seceta amenință să schimbe tiparele meteorologice.

Aceasta ucide copacii care au un rol în stimularea formării norilor de ploaie, ceea ce perturbă ciclurile pluviometrice delicat echilibrate – creând o buclă de reacție care duce la secetă suplimentară.

Impact major al schimbărilor climatice asupra sănătății

Cu toate acestea, în același timp cu uscarea unor mari porțiuni din masa terestră, precipitațiile extreme au crescut și ele.

În ultimii 10 ani, 61% din lume a înregistrat o creștere a precipitațiilor extreme, comparativ cu media de referință din perioada 1961-1990.

Legătura dintre secetă, inundații și încălzirea globală este complexă. Vremea caldă crește evaporarea apei din sol, ceea ce face ca perioadele în care nu plouă să fie și mai secetoase.

Dar schimbările climatice modifică și regimul precipitațiilor. Pe măsură ce oceanele se încălzesc, mai multă apă se evaporă în aer. Aerul se încălzește și el, ceea ce înseamnă că poate reține mai multă umiditate. Atunci când această umiditate se deplasează pe uscat sau converge într-o furtună, ea duce la ploi mai intense.

Raportul Lancet Countdown a constatat că impactul schimbărilor climatice asupra sănătății a atins niveluri record.

Anul trecut, seceta a expus 151 de milioane de persoane în plus la insecuritate alimentară, comparativ cu anii 1990, ceea ce a contribuit la malnutriție. Decesele cauzate de căldură în rândul persoanelor de peste 65 de ani au crescut, de asemenea, cu 167% față de anii 1990.

Între timp, temperaturile în creștere și ploile mai abundente provoacă o creștere a numărului de virusuri legate de țânțari. Cazurile de febră dengue au atins un nivel record, iar dengue, malaria și virusul West Nile s-au răspândit în locuri în care nu au mai fost întâlnite până acum.

O creștere a furtunilor de praf a expus mai multe milioane de oameni la poluarea periculoasă a aerului.

„Clima se schimbă rapid”, spune Marina Romanello, director executiv al Lancet Countdown.

„Se schimbă în condiții cu care nu suntem obișnuiți și pentru care nu ne-am proiectat sistemele să funcționeze”.

Pentru seria Life at 50 degrees, BBC World Service a vizitat unele dintre cele mai fierbinți părți ale lumii, unde cererea de apă era deja ridicată. Am constatat că seceta și precipitațiile extreme au restrâns și mai mult accesul la apă.

Începând din 2020, o secetă agricolă extremă și excepțională a cuprins nord-estul Siriei și părți din Irak.

Emisiile gazelor cu efect de seră trebuie reduse drastic

În ultimii ani, Hasakah, un oraș cu un milion de locuitori, a rămas fără apă potabilă.

„În urmă cu 20 de ani, apa curgea în râul Khabor, dar acest râu este secat de mulți ani pentru că nu plouă”, spune Osman Gaddo, șeful departamentului de testare a apei, Hasakah City Water Board. „Oamenii nu au acces la apă proaspătă”.

Atunci când nu pot obține apă, oamenii își fac propriile fântâni săpând în pământ, însă apa subterană poate fi poluată, îmbolnăvind oamenii.

Apa potabilă din Hasakah provine de la un sistem de fântâni aflat la 25 de kilometri distanță, dar și acestea seacă, iar combustibilul necesar pentru extragerea apei este insuficient.

Hainele nu sunt spălate și familiile nu își pot îmbăia copiii în mod corespunzător, ceea ce înseamnă că bolile de piele și diareea sunt foarte răspândite.

„Oamenii sunt gata să își ucidă vecinul pentru apă”, spune un locuitor pentru BBC. „Oamenilor le este sete în fiecare zi”.

În Sudanul de Sud, 77% din țară a fost afectată de secetă cel puțin o lună anul trecut, iar jumătate din țară a fost în secetă extremă timp de cel puțin șase luni. În același timp, mai mult de 700.000 de persoane au fost afectate de inundații.

„Lucrurile se deteriorează”, spune bătrânul satului, Nyakuma. „Când intrăm în apă, ne îmbolnăvim. Iar alimentele pe care le mâncăm nu sunt suficient de nutritive”.

Nyakuma a făcut malarie de două ori în doar câteva luni.

Familia ei și-a pierdut întreaga turmă de vite în urma inundațiilor de anul trecut și acum supraviețuiește cu ajutorul guvernului și cu tot ce pot găsi.

„Să mănânci asta este ca și cum ai mânca noroi”, spune Sunday, soțul lui Nyakuma, în timp ce caută în apa de inundație rădăcini de agrișe.

În timpul secetei, râurile și lacurile seacă, iar solul este pârjolit, ceea ce înseamnă că se întărește și își pierde acoperământul vegetal. Dacă urmează ploi abundente, apa nu se poate absorbi în sol și se scurge, provocând inundații bruște.

„Plantele se pot adapta la secetă extremă, într-o oarecare măsură, dar inundațiile le perturbă fiziologia”, adaugă Romanello. „Este foarte rău pentru securitatea alimentară și pentru sectorul agricol”.

Dacă nu reușim să reducem emisiile de gaze cu efect de seră și să oprim creșterea temperaturii globale, ne putem aștepta la mai multe secete și ploi mai intense. 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată.

„În prezent, suntem încă în măsură să ne adaptăm la schimbările climatice. Dar se va ajunge la un punct în care vom atinge limita capacității noastre. Atunci vom asista la o mulțime de efecte inevitabile”, spune Romanello.

„Cu cât lăsăm temperatura globală să crească mai mult, cu atât lucrurile se vor înrăutăți”.