POLITICO: O rețea de spionaj maghiară a vizat funcționari ai UE, arată o anchetă a Comisiei Europene / „Din câte știm, aceste activități au încetat în 2016”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O rețea de spionaj maghiară a funcționat din cadrul ambasadei țării respective la Bruxelles, iar activitatea acesteia s-a intensificat în 2015, potrivit unui document al Comisiei Europene, notează POLITICO.

Activitățile ofițerilor de informații din Bruxelles „au fost inițial discrete, dar au devenit treptat mult mai vizibile începând cu anul 2015”, se arată în ancheta Comisiei.

Documentul, datat în luna aprilie a acestui an, prezintă concluziile unei anchete conduse de Piotr Serafin, comisarul pentru combaterea fraudei, care a fost însărcinat să investigheze acuzațiile conform cărora ofițeri ai serviciilor secrete maghiare, detașați la reprezentanța permanentă a țării la Bruxelles, ar fi încercat să recruteze funcționari din instituțiile UE la mijlocul anilor 2010.

Conform anchetei lui Serafin, între 2013 și 2016, serviciile secrete maghiare au trimis mai mulți funcționari să lucreze la reprezentanța permanentă.

„Activitățile acelor ofițeri de informații din Bruxelles au fost inițial discrete, dar au devenit treptat mult mai vizibile începând cu anul 2015”, se menționează în document.

Ca urmare a intensificării activității, existența rețelei de spionaj a devenit „cunoscută în cercurile oficialilor maghiari din Europa, ceea ce se pare că a afectat eficacitatea eforturilor acestora”, se menționează în document. „Din câte știm, aceste activități au încetat în 2016.”

În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasadorul țării pe lângă UE și a preluat conducerea reprezentanței permanente. În prezent, Várhelyi este comisarul pentru sănătate și bunăstarea animalelor. A început să lucreze la reprezentanța permanentă în 2011.

Când presa a relatat anul trecut, susținând pentru prima dată că ambasada ar fi găzduit o rețea de spionaj, Várhelyi i-a spus președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, că „nu avea cunoștință” de presupusele acțiuni ale Ungariei.

El și-a întărit poziția în ianuarie anul acesta, când a fost interogat de parlamentarii europeni cu privire la scandal. Várhelyi a afirmat că nu a fost abordat de serviciile de informații pentru a transmite informații secrete. „Am fost abordat de serviciile maghiare sau de orice alte servicii? Nu, nu am fost”, le-a spus europarlamentarilor în cadrul unei ședințe a unei comisii a Parlamentului European.

Várhelyi nu a răspuns la solicitarea de a face un comentariu.

Nici ancheta lui Serafin nu a reușit să identifice vreun responsabil.

„Pe baza informațiilor colectate în cursul anchetei și având în vedere instrumentele limitate de care dispune în prezent Comisia, nu este posibil să se atribuie o responsabilitate individuală sau o implicare care să depășească cea a ofițerilor de informații înșiși”, se menționează în document.

Documentul, care a fost transmis deputaților din Parlamentul European, preciza că Comisia „nu avea cunoștință” de nicio încălcare „gravă” a securității.

Cu toate acestea, raportul prezintă în detaliu unele dintre concluziile sale — și confirmă pentru prima dată existența rețelei de spionaj, precum și faptul că aceasta viza funcționari ai UE.

„Ofițerii de informații și-au folosit funcția oficială pentru a îndeplini o misiune specifică care pare să fi depășit sarcinile asociate de obicei cu cele ale diplomaților din cadrul Reprezentanței Permanente”, se arată în comunicat.

„Aceasta a presupus, în special, contactarea unor funcționari ai Comisiei de naționalitate maghiară și încercarea de a obține de la aceștia informații detaliate cu privire la activitatea desfășurată în cadrul Comisiei pe teme de interes specific pentru guvernul maghiar”, se mai precizează în text.

Reprezentanța permanentă a Ungariei nu a răspuns la solicitarea de a face un comentariu.

Comisia Europeană a redirecționat POLITICO către un comentariu făcut de purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari atunci când executivul a anunțat închiderea anchetei în luna aprilie: „Comisia a concluzionat că nu s-a putut identifica nicio încălcare gravă a securității în legătură cu acuzațiile apărute în mass-media.”