România și Serbia au dezghețat dialogul pentru eventuala construire a hidrocentralei Porțile de Fier 3, obiectiv important pentru Belgrad, privit cu reticență de București

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

România și Serbia au făcut un prim pas formal în dosarul hidrocentralei Porțile de Fier 3, un obiectiv strategic pentru Belgrad, dar pe care autoritățile de la București nu îl privesc cu ochi buni din cauza posibilului impact major de mediu.

Joi, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la guvern cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, și au semnat Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia, document ce creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 (Porțile de Fier 3) și pentru a evalua impactul și beneficiile pe care le va aduce, potrivit unui comunicat al executivului.

Șeful Executivului a menționat că România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei, având în vedere buna vecinătate, infrastructura și interesele comune și faptul că ne confruntăm cu aceleași provocări.

”România și Serbia au o istorie lungă de cooperare în domeniul energiei. Porțile de Fier I și II sunt proiecte construite împreună, care funcționează de zeci de ani și care sunt importante pentru ambele țări. Astăzi, deschidem discuția despre un posibil nou proiect. Pentru România, este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Ministra Energiei din Serbia a declarat că centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompare Djerdap 3 este cel mai mare proiect energetic dezvoltat în prezent de Serbia și va aduce numeroase beneficii, inclusiv o capacitate substanțială de stocare a energiei electrice, o poziție favorabilă pentru echilibrarea sistemului electroenergetic și integrarea unor surse de energie mai curate, precum și consolidarea stabilității rețelei noastre electrice.

”Sunt convinsă că documentul semnat astăzi reprezintă un pas important înainte în continuarea unui parteneriat care durează de peste șase decenii și care a fost unul dintre pilonii principali ai securității aprovizionării cu energie electrică pentru cetățenii și economiile ambelor țări, în primul rând datorită valorificării comune a potențialului hidroenergetic al Dunării și a centralelor hidroelectrice. Memorandumul de Înțelegere, care va permite schimbul de informații legate de proiect, este rezultatul muncii depuse de echipele noastre de-a lungul anilor, întrucât studiile și analizele preliminare au fost deja finalizate. În acest an, Serbia începe elaborarea documentației de amenajare a teritoriului, precum și a unei părți din documentația tehnică și de proiect, în timp ce grupul de lucru mixt înființat împreună cu partea română asigură schimbul periodic de informații și date tehnice esențiale pentru implementarea proiectului. Consolidarea, în continuare, a cooperării noastre va aduce beneficii tangibile cetățenilor și economiilor ambelor țări, contribuind, totodată, la o securitate energetică sporită în întreaga regiune”, a precizat ministrul Dubravka Đedović Handanović.

Serbia vrea să atragă în proiect parteneri americani și face lobby pe lângă Administrația Trump.

În schimb, autoritățile din România sunt îngrijorate de impactul hidrocentralei asupra debitului Dunării și sunt reticente față de demararea proiectului. Un eventual impact negativ asupra debitului Dunării ar împiedica transportul fluvial și ar influența și programele de irigații.